Problema drepturilor de autor pune pe jar autoritățile: Maia Sandu și Ambasadorii SUA și UE, alertați

Asociația Obștească Asociația Națională «Copyright» a sesizat președinta Republicii Moldova, Ambasadorului Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, dl Kent D. Logsdon și șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, dl Janis Mazeiks cu privire la noua lege a drepturilor de autor care potrivit asociației va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova.

În urma expertizei CISAC – the International Confederation of Societies of Authors and Composers, a criticat dur proiectul legii, din punct de vedere al specificului domeniului dreptului de autor din întreaga lume, menționând următoarele:

– „Din păcate însă, și folosind pretextul Directivei UE din 2014 (2014/26), noul proiect de lege se îndepărtează radical de regimul bine elaborat de mai sus (care era deja în conformitate cu Directiva UE) și deschide calea unui potențial sistem de management colectiv disfuncțional, care încurajează proliferarea OGC-urilor nereprezentative și posibila administrare paralelă a aceleiași categorii de drepturi de către mai mult de un OGC.

– Remunerația compensatorie pentru copia privată („RC-CP”) este o sursă esențială de venit pentru toți autorii, interpreții și alți titulari de drepturi, așa cum a demonstrat și Studiul global privind copierea privată publicat de CISAC în 20201 . Atunci când este implementat corespunzător, reprezintă singurul mecanism eficient care le permite titularilor de drepturi să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat prin copierea la scară largă a operelor lor pentru uz personal.

– … CISAC consideră că proiectul de lege, contrar obiectivului său declarat de modernizare și consolidare a protecției drepturilor de autor și a sistemului de gestiune colectivă prin continuarea armonizării cu legislația UE, va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament în forma sa actuală, așa cum s-a aprobat în primă lectură.

– Vă îndemn să interveniți pentru a vă asigura că propunerea legislativă care este în curs de adoptare va fi retrasă și returnată pentru reexaminare ulterioară, cu asistența unor experți internaționali și ai UE renumiți în domeniu, pentru a se asigura respectarea normelor UE și internaționale, precum și a se proteja drepturile creatorilor naționali și străini.

– Vă stau la dispoziție pentru orice informații suplimentare sau clarificări de care aveți nevoie.”

Potrivit, Raportului de Expertiză Anticorupție emis de Centrul Național Anticorupție la proiectul de Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a constatat, că proiectul „…denotă multiple riscuri de corupție…”. Totodată, CNA a evidențiat „insuficiența justificării reformatării inițiate, riscurile aferente corupției regulatorii și deficiențele redacției propuse a proiectului, a accentuat riscul prejudicierii intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe, fapt care nu corespunde interesului public”. CNA a constatat necesitatea revizuirii proiectului legii sub aspect conceptual https://www.cna.md/report_view.php?l=ro&id=8074..

Pe marginea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, s-a expus și Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției (CAPC), implementat cu suportul Freedom House. În opinia CAPC, mai multe reglementări ale proiectului urmează a fi revăzute pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate, precum și excluderea normelor care generează diferite interpretări și soluții în cazul aplicării normelor de drept https://www.zdg.md/…/expertiza-capc-ce-presupune-noua….

În proiectul de Lege propus de AGEPI, de către Republica Moldova nu vor mai fi respectate Tratatele Internaționale la care Republica Moldova este parte și Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece proiectul exclude și limitează drepturile fundamentale ale autorilor și anume: exclude integral dreptul la orice protecție în Republica Moldova a operelor, autorii cărora nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, exclude dreptul autorului să efectueze valorificarea propriei opere, limitează drepturile patrimoniale exclusive ale autorului, exclude dreptul autorului de a solicita instanței de judecată recunoașterea drepturilor de autor și dreptul la constatarea încălcării drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului și multe altele.

Despre mai multe riscuri legate de exercitarea atribuțiilor în situație de conflict de interese, de caracter corupțional al proiectului de Lege, Asociația Națională «COPYRIGHT» și „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” au sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție.

cd by Victor Ursu on Scribd

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu.

#drepturi de autor #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.