Producătorii de electricitate din Europa au început să folosească din nou gaz

Gazele naturale au devenit atât de ieftine încât unele centrale electrice din Europa au început să folosească din nou acest tip combustibil, transmite Bloomberg.

Pe piaţa pe termen scurt, preţul gazelor naturale a scăzut în contextul în care temperaturile ridicate menţin cererea de gaze la un nivel redus iar depozitele de gaze de pe continent sunt aproape pline, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune. Aceasta după ce mai multe luni cărbunele a fost cel mai ieftin combustibil iar ţări precum Germania şi Marea Britanie au anunţat prelungirea duratei de funcţionare a termocentralelor pe cărbune, în ideea de a asigura aprovizionarea cu energie în timpul iernii.

Conform datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E), marţi producţia de electricitate pe bază de gaze în Germania a atins o medie de 8,4 Gigawaţi, cu 33% peste media din ultimele 30 de zile. De asemenea, în Ţările de Jos, producţia de electricitate pe bază de gaze a fost de 5,9 Gigawaţi, cu 44% peste media lunară, în timp ce producţia de electricitate pe bază de cărbune s-a redus la jumătate, până la 835 de Megawaţi, cel mai mic nivel înregistrat după luna mai.

Preţul gazelor naturale s-a redus la jumătate în cursul acestei luni pe fondul temperaturilor neobişnuit de mari pentru această perioadă a anului, care au întârziat debutul sezonului de furnizare a agentului termic, în timp ce continuarea importurilor mari de gaze lichefiate înseamnă că şi mai mult combustibil este injectat în depozitele de gaze şi aşa aproape pline. În contrast, preţurile la cărbune au scăzut cu doar o cincime în octombrie, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune.

În paralel scad şi preţurile la electricitate. Pe piaţa din Germania, preţurile pentru energia electrică livrată luna următoare s-au redus cu 2,5%, până la 234 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna iunie.

În condiţiile în care o cantitate mare de gaze ajunge în Europa într-o perioadă în care cererea este la un nivel relativ redus, la un anumit moment traderii ar putea ajunge în situaţia în care vor fi plătiţi pentru a prelua gazele vânzătorilor. Luni, la hub-ul de gaze Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc cotaţiile de referinţă pentru Europa, preţurile au coborât, pentru scurt timp, în teritoriul negativ.

Desigur, este puţin probabil ca scăderea preţului gazelor să fie un fenomen de durată.

„Gazele lichefiate nu pot fi descărcate în unităţile de stocare pentru că acestea sunt deja pline şi asta scade valoarea gazelor pe termen scurt. Desigur, când se va face frig şi oamenii vor începe să folosească gazele din depozite, cred că preţurile se vor normaliza cu siguranţă”, spune Jean-Paul Harreman, director la EnAppSys.

#electricitate #carbune #gaz #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.