Producătorii de electricitate din Europa au început să folosească din nou gaz

Gazele naturale au devenit atât de ieftine încât unele centrale electrice din Europa au început să folosească din nou acest tip combustibil, transmite Bloomberg.

Pe piaţa pe termen scurt, preţul gazelor naturale a scăzut în contextul în care temperaturile ridicate menţin cererea de gaze la un nivel redus iar depozitele de gaze de pe continent sunt aproape pline, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune. Aceasta după ce mai multe luni cărbunele a fost cel mai ieftin combustibil iar ţări precum Germania şi Marea Britanie au anunţat prelungirea duratei de funcţionare a termocentralelor pe cărbune, în ideea de a asigura aprovizionarea cu energie în timpul iernii.

Conform datelor furnizate de Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E), marţi producţia de electricitate pe bază de gaze în Germania a atins o medie de 8,4 Gigawaţi, cu 33% peste media din ultimele 30 de zile. De asemenea, în Ţările de Jos, producţia de electricitate pe bază de gaze a fost de 5,9 Gigawaţi, cu 44% peste media lunară, în timp ce producţia de electricitate pe bază de cărbune s-a redus la jumătate, până la 835 de Megawaţi, cel mai mic nivel înregistrat după luna mai.

Preţul gazelor naturale s-a redus la jumătate în cursul acestei luni pe fondul temperaturilor neobişnuit de mari pentru această perioadă a anului, care au întârziat debutul sezonului de furnizare a agentului termic, în timp ce continuarea importurilor mari de gaze lichefiate înseamnă că şi mai mult combustibil este injectat în depozitele de gaze şi aşa aproape pline. În contrast, preţurile la cărbune au scăzut cu doar o cincime în octombrie, astfel că pentru producătorii de electricitate este mai eficient din punct de vedere al costurilor să utilizeze gaze în loc de cărbune.

În paralel scad şi preţurile la electricitate. Pe piaţa din Germania, preţurile pentru energia electrică livrată luna următoare s-au redus cu 2,5%, până la 234 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat după luna iunie.

În condiţiile în care o cantitate mare de gaze ajunge în Europa într-o perioadă în care cererea este la un nivel relativ redus, la un anumit moment traderii ar putea ajunge în situaţia în care vor fi plătiţi pentru a prelua gazele vânzătorilor. Luni, la hub-ul de gaze Title Transfer Facility din Amsterdam, unde se stabilesc cotaţiile de referinţă pentru Europa, preţurile au coborât, pentru scurt timp, în teritoriul negativ.

Desigur, este puţin probabil ca scăderea preţului gazelor să fie un fenomen de durată.

„Gazele lichefiate nu pot fi descărcate în unităţile de stocare pentru că acestea sunt deja pline şi asta scade valoarea gazelor pe termen scurt. Desigur, când se va face frig şi oamenii vor începe să folosească gazele din depozite, cred că preţurile se vor normaliza cu siguranţă”, spune Jean-Paul Harreman, director la EnAppSys.

#electricitate #carbune #gaz #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 5–6 martie, Ucraina ar putea introduce licențierea importurilor de struguri, vin și băuturi alcoolice tari din Republica Moldova. Măsura este pregătită de Guvernul Ucrainei ca răspuns la interdicția totală impusă de Chișinău asupra importului de carne de pasăre din Ucraina. Despre aceasta a anunțat viceministrul ucrainean al Economiei, Mediului și Agriculturii, Taras Vîsoțki, notează Radio Svoboda.

Potrivit oficialului, decizia de a introduce licențierea reprezintă o „reacție în oglindă” la măsura adoptată de Republica Moldova la sfârșitul lunii ianuarie, când autoritățile au interzis complet importul de carne de pasăre din Ucraina. Interdicția a fost motivată de depistarea unor urme de antibiotice într-un lot de furaje provenite din Ucraina.

Vîsoțki a declarat că autoritățile ucrainene au desfășurat ulterior o investigație complexă, conform standardelor europene. În urma verificărilor, cantitatea mică de produse care nu corespundea normelor a fost distrusă.

„Nu au mai fost identificate alte cazuri de antibiotice în furaje, nici la producătorul respectiv și nici în interiorul țării. De asemenea, nu a fost confirmată prezența reziduurilor de antibiotice în carnea de pasăre – nici de autoritățile noastre competente, nici de partea moldovenească”, a precizat oficialul.

Guvernul Ucrainei consideră decizia Chișinăului nejustificată și susține că aceasta are caracterul unei bariere comerciale netarifare.

„Având în vedere că Moldova a impus o restricție netarifară asupra celui mai important produs exportat de Ucraina pe piața sa, am decis să aplicăm o măsură în oglindă asupra principalului produs exportat de Moldova în Ucraina”, a explicat Vîsoțki.

Potrivit acestuia, interdicția privind exportul de carne de pasăre ucraineană către Republica Moldova este în vigoare de peste o lună, în pofida apelurilor Kievului la dialog. Ucraina a informat deja autoritățile moldovene despre intenția de a introduce licențierea pentru importurile de struguri, vin și băuturi spirtoase, însă până acum nu a primit un răspuns oficial.

Proiectul de hotărâre, publicat de guvernul ucrainean pe 2 martie, se află în prezent în proces de coordonare și ar putea fi aprobat la una dintre următoarele ședințe ale executivului. Dacă va fi adoptat, documentul va intra în vigoare imediat, iar licențierea ar urma să fie aplicată până la sfârșitul anului 2026.

„Ședințele guvernului au loc, de regulă, miercurea. Prin urmare, teoretic, măsura ar putea fi examinată chiar la următoarea ședință și ar putea intra în vigoare începând cu 5 sau 6 martie”, a spus Vîsoțki.

Totuși, oficialul a menționat că guvernul ucrainean este dispus să-și revizuiască decizia dacă dialogul cu Republica Moldova va fi reluat și dacă vor apărea evoluții pozitive în relațiile comerciale dintre cele două state.

Datele prezentate de partea ucraineană arată că, în 2025, exportul de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova a fost de aproximativ 33 de milioane de dolari, în timp ce importurile ucrainene de produse vitivinicole din Moldova s-au ridicat la circa 40 de milioane de dolari.

„Din păcate, pierderile ar putea fi comparabile pentru ambele părți. Scopul nostru este ca, dimpotrivă, comerțul să se dezvolte și să nu existe restricții care să genereze astfel de pierderi”, a adăugat viceministrul.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) de la Chișinău a precizat pe 27 februarie că nu există, deocamdată, niciun embargo aplicat vinurilor moldovenești pe piața ucraineană. Instituția afirmă că discuțiile din ultimele zile reprezintă doar consultări tehnice între autorități.