Producătorul auto Ford ar putea pierde 3 miliarde de dolari în 2023

Grupul auto american Ford Motor a anunţat joi că divizia sa de vehicule electrice a înregistrat pierderi cumulate de trei miliarde de dolari în ultimii doi ani şi ar urma să piardă alte trei miliarde de dolari în acest an, în condiţiile în care grupul investeşte puternic în noile modele şi uzine, transmite Reuters.

De asemenea, în 2023, Ford va introduce o nouă modalitate de a raporta rezultatele financiare, în ideea de a da investitorilor o imagine mai clară asupra performanţelor celor trei divizii principale ale grupului. Astfel, începând cu rezultatele pe primul trimestru, care vor fi anunţate la data de 2 mai, Ford va publica rezultatele înregistrate de diviziile: Ford Model e ( vehicule electrice), Ford Blue (vehicule pe combustie) şi Ford Pro (vehicule comerciale şi servicii).

Potrivit Ford, în perioada 2021-2023, pierderile cumulate înregistrate de divizia Ford Model e se vor ridica la şase miliarde de dolari, dar cu toate acestea oficialii companiei se aşteaptă ca divizia de vehicule electrice să devină profitabilă până la finele lui 2026 cu o marjă de profit operaţional de 8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania se aşteaptă ca divizia sa de vehicule comerciale Ford Pro să îşi dubleze profitul înainte de taxe în acest an, până la şase miliarde de dolari, în timp ce afacerile tradiţionale regrupate în divizia Ford Blue ar urma să înregistreze o creştere modestă până la şapte miliarde de dolari.

Potrivit reprezentanților companiei, până la finele lui 2023, Ford va avea capacitatea globală de a produce 600.000 de vehicule electrice pe an, urmând ca, până la finele lui 2026, să ajungă la două milioane de vehicule electrice pe an.

Ford Motor Company este o companie globală cu sediul în Dearborn, Michigan, ce are aproximativ 190.000 de angajaţi în întreaga lume. În Europa, Ford este responsabilă pentru producerea, vânzarea şi întreţinerea vehiculelor marca Ford pe 50 de pieţe individuale şi are circa 45.000 de angajaţi la unităţile sale deţinute în totalitate şi la întreprinderile mixte consolidate şi aproape 59.000 de oameni, când sunt incluse afacerile neconsolidate.

#producator auto #vehicule electrice #pierderi #Ford

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.