Producătorul auto Ford ar putea pierde 3 miliarde de dolari în 2023

Grupul auto american Ford Motor a anunţat joi că divizia sa de vehicule electrice a înregistrat pierderi cumulate de trei miliarde de dolari în ultimii doi ani şi ar urma să piardă alte trei miliarde de dolari în acest an, în condiţiile în care grupul investeşte puternic în noile modele şi uzine, transmite Reuters.

De asemenea, în 2023, Ford va introduce o nouă modalitate de a raporta rezultatele financiare, în ideea de a da investitorilor o imagine mai clară asupra performanţelor celor trei divizii principale ale grupului. Astfel, începând cu rezultatele pe primul trimestru, care vor fi anunţate la data de 2 mai, Ford va publica rezultatele înregistrate de diviziile: Ford Model e ( vehicule electrice), Ford Blue (vehicule pe combustie) şi Ford Pro (vehicule comerciale şi servicii).

Potrivit Ford, în perioada 2021-2023, pierderile cumulate înregistrate de divizia Ford Model e se vor ridica la şase miliarde de dolari, dar cu toate acestea oficialii companiei se aşteaptă ca divizia de vehicule electrice să devină profitabilă până la finele lui 2026 cu o marjă de profit operaţional de 8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania se aşteaptă ca divizia sa de vehicule comerciale Ford Pro să îşi dubleze profitul înainte de taxe în acest an, până la şase miliarde de dolari, în timp ce afacerile tradiţionale regrupate în divizia Ford Blue ar urma să înregistreze o creştere modestă până la şapte miliarde de dolari.

Potrivit reprezentanților companiei, până la finele lui 2023, Ford va avea capacitatea globală de a produce 600.000 de vehicule electrice pe an, urmând ca, până la finele lui 2026, să ajungă la două milioane de vehicule electrice pe an.

Ford Motor Company este o companie globală cu sediul în Dearborn, Michigan, ce are aproximativ 190.000 de angajaţi în întreaga lume. În Europa, Ford este responsabilă pentru producerea, vânzarea şi întreţinerea vehiculelor marca Ford pe 50 de pieţe individuale şi are circa 45.000 de angajaţi la unităţile sale deţinute în totalitate şi la întreprinderile mixte consolidate şi aproape 59.000 de oameni, când sunt incluse afacerile neconsolidate.

#producator auto #vehicule electrice #pierderi #Ford

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.