Promisiunile și mesajul candidatului Igor Grosu, candidat la șefia Parlamentului

Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu a rostit un discurs în fața deputaților, înainte de a demara procedura de vot, mesaj prin care și-a anunțat prioritățile și acțiunile ce urmează să fie întreprinse de noul Parlament, dacă va fi învestit în funcția de speaker.

Grosu dă asigurări că, noul Parlament va întreprinde acțiuni ferme ce va pune punct actelor de corupție și tuturor actelor ilegale care au fost până în prezent admise de către fosta conducere.

„Dreptate se face prin sacrificii nu prin lamentări. Scopul Parlamentului actual este să facă ordine. Statul s-a pricopsit cu monopoluri și devalorizări a instituțiilor statului. Vom chema instituții și agenții pentru a-și prezenta rapoartele de activitate. Acolo unde nu este ordine vom începe să facem. Transparența va fi la ordinea zilei. Am văzut multe ilegalități în fostul Parlament. Parlamentul este primul loc de unde vom începe să facem lucrurile altfel”, a spus Grosu.

Totodată, candidatul și-a anunțat și prioritățile pentru realizarea reformelor promise cetățenilor în campania electorală. Pe termen scurt, Igor Grosu promite că va majora pensiile pentru toți cetățenii, pentru ca aceasta să fie minim de 2 mii de lei la toți, vor fi reluate consultările externe pentru finanțarea țării noastre, bani care vor merge în investiții și infrastructură: drumuri, canalizare, construcția spitalelor etc, se va purcede la curățarea sistemului public de corupți, va fi demarată reforma justiției, reorganizat cadrul legal ce ține de taxe și impozitare, va fi accelerat procesul de integrare europeană și se va axa pe dezvoltarea regiunilor, adică a orașelor și satelor.

„Sunt multe lucruri de făcut, să ridici o țară din ruine nu-i ușor și suntem conștienți că schimbările nu vor veni chiar atât de repede cum ne dorim, însă vom depune eforturi la maxim”, a conchis Igor Grosu.

Precizăm că, la funcția de candidat la șefia Parlamentului este doar deputatul PAS, Igor Grosu. BECS a anunțat că nu-și va înainta candidat și nu va vota pentru pretendentul PAS. Partidul Șor a anunțat că nu înaintează candidat, însă va susține pretendentul PAS-ului.

#promisiuni #sefia parlamentului #mesaj #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.