Promisiunile și mesajul candidatului Igor Grosu, candidat la șefia Parlamentului

Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu a rostit un discurs în fața deputaților, înainte de a demara procedura de vot, mesaj prin care și-a anunțat prioritățile și acțiunile ce urmează să fie întreprinse de noul Parlament, dacă va fi învestit în funcția de speaker.

Grosu dă asigurări că, noul Parlament va întreprinde acțiuni ferme ce va pune punct actelor de corupție și tuturor actelor ilegale care au fost până în prezent admise de către fosta conducere.

„Dreptate se face prin sacrificii nu prin lamentări. Scopul Parlamentului actual este să facă ordine. Statul s-a pricopsit cu monopoluri și devalorizări a instituțiilor statului. Vom chema instituții și agenții pentru a-și prezenta rapoartele de activitate. Acolo unde nu este ordine vom începe să facem. Transparența va fi la ordinea zilei. Am văzut multe ilegalități în fostul Parlament. Parlamentul este primul loc de unde vom începe să facem lucrurile altfel”, a spus Grosu.

Totodată, candidatul și-a anunțat și prioritățile pentru realizarea reformelor promise cetățenilor în campania electorală. Pe termen scurt, Igor Grosu promite că va majora pensiile pentru toți cetățenii, pentru ca aceasta să fie minim de 2 mii de lei la toți, vor fi reluate consultările externe pentru finanțarea țării noastre, bani care vor merge în investiții și infrastructură: drumuri, canalizare, construcția spitalelor etc, se va purcede la curățarea sistemului public de corupți, va fi demarată reforma justiției, reorganizat cadrul legal ce ține de taxe și impozitare, va fi accelerat procesul de integrare europeană și se va axa pe dezvoltarea regiunilor, adică a orașelor și satelor.

„Sunt multe lucruri de făcut, să ridici o țară din ruine nu-i ușor și suntem conștienți că schimbările nu vor veni chiar atât de repede cum ne dorim, însă vom depune eforturi la maxim”, a conchis Igor Grosu.

Precizăm că, la funcția de candidat la șefia Parlamentului este doar deputatul PAS, Igor Grosu. BECS a anunțat că nu-și va înainta candidat și nu va vota pentru pretendentul PAS. Partidul Șor a anunțat că nu înaintează candidat, însă va susține pretendentul PAS-ului.

#promisiuni #sefia parlamentului #mesaj #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.