Promisiunile și mesajul candidatului Igor Grosu, candidat la șefia Parlamentului

Candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu a rostit un discurs în fața deputaților, înainte de a demara procedura de vot, mesaj prin care și-a anunțat prioritățile și acțiunile ce urmează să fie întreprinse de noul Parlament, dacă va fi învestit în funcția de speaker.

Grosu dă asigurări că, noul Parlament va întreprinde acțiuni ferme ce va pune punct actelor de corupție și tuturor actelor ilegale care au fost până în prezent admise de către fosta conducere.

„Dreptate se face prin sacrificii nu prin lamentări. Scopul Parlamentului actual este să facă ordine. Statul s-a pricopsit cu monopoluri și devalorizări a instituțiilor statului. Vom chema instituții și agenții pentru a-și prezenta rapoartele de activitate. Acolo unde nu este ordine vom începe să facem. Transparența va fi la ordinea zilei. Am văzut multe ilegalități în fostul Parlament. Parlamentul este primul loc de unde vom începe să facem lucrurile altfel”, a spus Grosu.

Totodată, candidatul și-a anunțat și prioritățile pentru realizarea reformelor promise cetățenilor în campania electorală. Pe termen scurt, Igor Grosu promite că va majora pensiile pentru toți cetățenii, pentru ca aceasta să fie minim de 2 mii de lei la toți, vor fi reluate consultările externe pentru finanțarea țării noastre, bani care vor merge în investiții și infrastructură: drumuri, canalizare, construcția spitalelor etc, se va purcede la curățarea sistemului public de corupți, va fi demarată reforma justiției, reorganizat cadrul legal ce ține de taxe și impozitare, va fi accelerat procesul de integrare europeană și se va axa pe dezvoltarea regiunilor, adică a orașelor și satelor.

„Sunt multe lucruri de făcut, să ridici o țară din ruine nu-i ușor și suntem conștienți că schimbările nu vor veni chiar atât de repede cum ne dorim, însă vom depune eforturi la maxim”, a conchis Igor Grosu.

Precizăm că, la funcția de candidat la șefia Parlamentului este doar deputatul PAS, Igor Grosu. BECS a anunțat că nu-și va înainta candidat și nu va vota pentru pretendentul PAS. Partidul Șor a anunțat că nu înaintează candidat, însă va susține pretendentul PAS-ului.

#promisiuni #sefia parlamentului #mesaj #Igor Grosu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.