PSRM se plânge! Durleșteanu a fost „presată” să renunțe. Cine ar fi intervenit în negocieri (VIDEO)

Candidata Partidului Socialiștilor, Mariana Durleșteanu, și-ar fi anunțat refuzul de a nu mai candida la funcția de prim-ministru din cauza unor presiuni asupra acesteia a unor forțe din afara țării noastre. Anunțul a fost făcut astăzi de către deputatul PSRM, Vlad Batrîncea, în cadrul unui briefing de presă.

„Decizia de ieri nu consolidează forțele politice. A fost aplicată o lovitură sub centură asupra deciziilor și negocierilor noastre și a partidelor politice pe care le-am purtat ieri și care se părea că eram pe poziție de a ajunge la un numitor comun. Implicarea unor forțe din afara țării, trebuie condamnată. Atunci când am avansat în negocieri, nu trebuia nimeni să se implice. Totuși suntem gata de dialog și acum, în limita legislației. Ceea ce s-a produs ieri necesită comentarii”, a spus Batrîncea.

Vlad Batrâncea susține că, presiunile făcute asupra Marianei Durleșteanu au fost „de tipul lui Plahotniuc”.

„Cunoaștem cu toții că doamna Durleșteanu a lucrat cu multe organizații internaționale și misiuni diplomatice. Presiunile și sutele de mesaje care i-au fost trimise Marianei Durleșteanu au făcut-o să renunțe la această funcție”, a mai spus deputatul.

Amintim că, ieri, în timpul procesului de consultări cu partidele politice, organizate de președinta țării, Maia Sandu, candidata PSRM, la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu, a anunțat că refuză să mai candideze la această funcție. Ulterior, președinta țării la desemnat drept candidat pe deputatul PAS, Igor Grosu.

#Durlesteanu #deputati #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.