Putin a anunțat o nouă conductă de petrol către China, în paralel cu „Puterea Siberiei 2” care există doar pe hârtie

Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar putea furniza Chinei nu doar gaze, ci și petrol prin Mongolia. El a mai spus că Beijingul și-a confirmat interesul de a promova gazoductul „Puterea Siberiei 2” în acest scop, dar nu a spus că s-au încheiat acorduri specifice.

„În plus, atât o conductă de gaz, cât și o conductă de petrol pot fi amplasate pe același coridor… Toate opțiunile sunt posibile, toate sunt acceptabile și fezabile din punct de vedere economic. Trebuie să o alegem pe cea mai bună. Sunt încrezător că și această lucrare va fi finalizată”, a declarat Putin, vineri 17 mai, la finalul vizitei sale în China, reluând o idee care a fost discutată în 2018, potrivit Reuters.

În pofida comentariilor optimiste ale lui Putin și după ani de discuții despre proiectul propus „Puterea Siberiei 2”, Rusia și China nu au ajuns încă la un acord privind construcția acestuia. Proiectul a căpătat o relevanță sporită pentru Rusia, care încearcă să crească livrările de gaze către China pentru a compensa scăderea exporturilor sale către Europa din cauza războiului din Ucraina.
Putin a spus că este un proces complex care include probleme de preț, dar economia în creștere a Chinei are nevoie de energie și nu există un furnizor mai de încredere decât Rusia. Potrivit acestuia, proiectul va fi protejat și de sancțiunile occidentale.

„Nimeni nu va putea sta în calea acestui lucru, nici sancțiuni împotriva flotei de cisterne, nici măcar sancțiuni împotriva instituțiilor financiare. Vom cumpăra și vinde totul în monedele noastre naționale. Deci interesul ambelor părți este confirmat”, a spus liderul de la Kremlin.

Rusia trimite în prezent gaz în China prin conducta Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019 și trece prin Siberia de Est până în nord-estul Chinei. Experții spun că, din moment ce China nu este de așteptat să aibă nevoie de aprovizionare cu gaze suplimentare până în 2030, Beijingul poate negocia din greu pentru prețul unei a doua conducte prin Siberia. Moscova nu a spus cât va costa conducta „Puterea Siberiei-2” lungă de 2.600 de km și cum va fi finanțată. Unii analiști estimează valoarea sa la 13,6 miliarde de dolari.

Moscova sprijină intențiile Chinei de a localiza producția în Rusia și este gata să ofere beneficii investitorilor
Vineri dimineață, Putin a mers la Harbin, oraș fondat de coloniști ruși. Este clar de ce orașul chinez Harbin a fost ales pentru vizita lui Vladimir Putin. Orașul a fost odinioară dominat de cetățeni ruși și are o arhitectură clasică rusă, inclusiv o clădire precum faimoasa catedrală ortodoxă, scrie BBC.
Prima oprire a fost la un memorial al soldaților sovietici, unde a depus un buchet de flori roșii. Apoi, liderul de la Kremlin a mers la un târg comercial China-Rusia. A rostit un discurs în care le-a promis chinezilor energie și i-a invitat să deschidă unități de producție în țara. Le-a promis investitorilor beneficii.

„Parteneriatul inseparabil ruso-chinez are o influență directă asupra dezvoltării economiilor celor două țări. Va oferi securitate energetică, va stimula crearea de noi industrii și locuri de muncă bine plătite, va îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții pentru cetăţenii țărilor noastre. Alianța noastră strategică în domeniul energetic a devenit un cadru principal al pieței globale a resurselor energetice. Sunt sigur că se va consolida în continuare. Sunt implementate proiecte reciproce la scară largă în domeniul colaborării industriale”, a declarat Putin.
De la declanșarea invaziei din Ucraina, cele două țări și-au întărit relațiile. Iar asta a ținut Moscova pe linia de plutire, în fața sancțiunilor occidentale. La întâlnirea de ieri, Putin și Xi Jinping au ajuns la concluzia că trebuie să-și întărească parteneriatul, inclusiv în plan militar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #gaz #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.

#regenerabile #eoliene #fotovoltaice