Putin a anunțat o nouă conductă de petrol către China, în paralel cu „Puterea Siberiei 2” care există doar pe hârtie

Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar putea furniza Chinei nu doar gaze, ci și petrol prin Mongolia. El a mai spus că Beijingul și-a confirmat interesul de a promova gazoductul „Puterea Siberiei 2” în acest scop, dar nu a spus că s-au încheiat acorduri specifice.

„În plus, atât o conductă de gaz, cât și o conductă de petrol pot fi amplasate pe același coridor… Toate opțiunile sunt posibile, toate sunt acceptabile și fezabile din punct de vedere economic. Trebuie să o alegem pe cea mai bună. Sunt încrezător că și această lucrare va fi finalizată”, a declarat Putin, vineri 17 mai, la finalul vizitei sale în China, reluând o idee care a fost discutată în 2018, potrivit Reuters.

În pofida comentariilor optimiste ale lui Putin și după ani de discuții despre proiectul propus „Puterea Siberiei 2”, Rusia și China nu au ajuns încă la un acord privind construcția acestuia. Proiectul a căpătat o relevanță sporită pentru Rusia, care încearcă să crească livrările de gaze către China pentru a compensa scăderea exporturilor sale către Europa din cauza războiului din Ucraina.
Putin a spus că este un proces complex care include probleme de preț, dar economia în creștere a Chinei are nevoie de energie și nu există un furnizor mai de încredere decât Rusia. Potrivit acestuia, proiectul va fi protejat și de sancțiunile occidentale.

„Nimeni nu va putea sta în calea acestui lucru, nici sancțiuni împotriva flotei de cisterne, nici măcar sancțiuni împotriva instituțiilor financiare. Vom cumpăra și vinde totul în monedele noastre naționale. Deci interesul ambelor părți este confirmat”, a spus liderul de la Kremlin.

Rusia trimite în prezent gaz în China prin conducta Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019 și trece prin Siberia de Est până în nord-estul Chinei. Experții spun că, din moment ce China nu este de așteptat să aibă nevoie de aprovizionare cu gaze suplimentare până în 2030, Beijingul poate negocia din greu pentru prețul unei a doua conducte prin Siberia. Moscova nu a spus cât va costa conducta „Puterea Siberiei-2” lungă de 2.600 de km și cum va fi finanțată. Unii analiști estimează valoarea sa la 13,6 miliarde de dolari.

Moscova sprijină intențiile Chinei de a localiza producția în Rusia și este gata să ofere beneficii investitorilor
Vineri dimineață, Putin a mers la Harbin, oraș fondat de coloniști ruși. Este clar de ce orașul chinez Harbin a fost ales pentru vizita lui Vladimir Putin. Orașul a fost odinioară dominat de cetățeni ruși și are o arhitectură clasică rusă, inclusiv o clădire precum faimoasa catedrală ortodoxă, scrie BBC.
Prima oprire a fost la un memorial al soldaților sovietici, unde a depus un buchet de flori roșii. Apoi, liderul de la Kremlin a mers la un târg comercial China-Rusia. A rostit un discurs în care le-a promis chinezilor energie și i-a invitat să deschidă unități de producție în țara. Le-a promis investitorilor beneficii.

„Parteneriatul inseparabil ruso-chinez are o influență directă asupra dezvoltării economiilor celor două țări. Va oferi securitate energetică, va stimula crearea de noi industrii și locuri de muncă bine plătite, va îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții pentru cetăţenii țărilor noastre. Alianța noastră strategică în domeniul energetic a devenit un cadru principal al pieței globale a resurselor energetice. Sunt sigur că se va consolida în continuare. Sunt implementate proiecte reciproce la scară largă în domeniul colaborării industriale”, a declarat Putin.
De la declanșarea invaziei din Ucraina, cele două țări și-au întărit relațiile. Iar asta a ținut Moscova pe linia de plutire, în fața sancțiunilor occidentale. La întâlnirea de ieri, Putin și Xi Jinping au ajuns la concluzia că trebuie să-și întărească parteneriatul, inclusiv în plan militar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #gaz #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.