Putin anunță că a plătit pentru mercenarii Wagner un miliard de dolari într-un an

Grupul de mercenari Wagner a primit în ultimul an aproape un miliard de euro de la statul rus, a dezvăluit marţi preşedintele Vladimir Putin, citat de AFP şi dpa.

„Din mai 2022 până în mai 2023, statul a achitat 86,262 miliarde de ruble (circa 922 milioane de euro la cursul actual – n. red.) ca plăţi pentru grupul Wagner”, a afirmat liderul de la Kremlin într-o şedinţă cu comandanţii militari, transmisă de televiziunea rusă.

Putin a recunoscut că Rusia a finanţat „în întregime” mercenarii conduşi de Evgheni Prigojin, a cărui firmă, Concord, a câştigat în acelaşi timp 80 de miliarde de ruble (aproximativ 850 de milioane de euro).
„Sper că în cursul acestor operaţiuni nimeni nu a furat nimic, sau ca să zic aşa, n-a furat „un pic”. Bineînţeles, vom verifica toate astea”, a mai spus preşedintele rus.
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner
Înainte de invazia în Ucraina, Moscova a negat câţiva ani orice legătură cu Wagner, reaminteşte AFP.

Autorităţile ruse au anunţat marţi că pregătesc transferul către armată al echipamentelor militare grele ale mercenarilor, iar aceştia pot opta pentru înrolarea ca militari ai ministerului apărării, plecarea în Belarus sau întoarcerea la familiile lor.

După revolta de sâmbăta trecută a mercenarilor lui Prigojin, directorul Gărzii Naţionale a Rusiei, Viktor Zolotov, a cerut echiparea forţelor din subordinea sa cu blindate şi armament greu cu rază lungă de acţiune. El a arătat că Garda, care răspunde de ordinea publică pe teritoriul Rusiei, dispune de artilerie şi elicoptere de atac, dar nu şi de arme de tipurile cu care este dotat grupul Wagner.

Zolotov a susţinut că în timpul rebeliunii, la care Prigojin a renunţat când mercenarii ajunseseră la 200 de km de Moscova, Garda Naţională s-a concentrat asupra căilor de acces către capitală şi că grupul Wagner „nu ar fi putut cuceri” oraşul.
Garda Naţională, cu efective de 200.000 de soldaţi, a fost înfiinţată de Putin în 2016 şi este subordonată direct preşedintelui. Zolotov este considerat un aliat apropiat al acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.