Putin, scos din sărite de președintele Finlandei: Aderarea la NATO ar fi „o greșeală”

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinisto că renunțarea la neutralitate și aderarea la NATO ar fi „o greșeală” care ar putea afecta relațiile dintre cele două țări, relatează Reuters, citând un comunicat al Kremlinului.

Cei doi președinți au vorbit la telefon, la două zile după ce Finlanda și-a declarat intenția de a se alătura alianței occidentale. Moscova a descris acest lucru drept pe o amenințare de securitate care va necesita un răspuns, dar nu a precizat care va fi acesta.

„Vladimir Putin a subliniat că abandonarea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi o greșeală, deoarece nu există amenințări la adresa securității Finlandei. O astfel de schimbare a politicii externe a țării poate avea un impact negativ asupra relațiilor ruso-finlandeze”, potrivit comunicatului de la Kremlin.

Moscova a mai spus că discția telefonică a fost un „schimb de opinii franc”, ceea ce este, de obicei, un eufemism diplomatic pentru o conversație dificilă, relatează Reuters.

Niinisto a spus: „Conversația a fost directă și a fost purtată fără ridicări de ton. Evitarea tensiunilor a fost considerată importantă”.

Președinția finlandeză a mai comunicat că Niinisto i-a spus lui Vladimir Putin cât de fundamental au alterat climatul de securitate al Finlandei cererile Rusiei de la finele lui 2021 ca alte țări să nu se alăture NATO și invadarea Ucrainei. Niinisto l-a anunțat pe Putin că Finlanda va cere în zilele următoare să devină stat membru NATO, potrivit comunicatului.

El a mai spus că Finlanda dorește să gestioneze relațiile cu Rusia într-un „mod corect și profesionist”.

Cererea de aderare a Finlandei nu va fi singura. Cel mai probabil, va fi urmată de un demers similar din partea Suediei, ceea ce îl va face pe pe Putin să se confrunte chiar cu ceea ce a spus că vrea să evite, atunci când a lansat invazia în Ucraina, pe 24 februarie: o nouă extindere a NATO până la granițele Rusiei.

#NATO #Finlanda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.