Putin va declanșa războiul în Moldova „în momentul în care va ajunge la Transnistria”- expert

Conform expertului, este probabil ca Rusia să țintească Moldova dacă va avea succes în invazia Ucrainei – sau chiar mai repede.

Rusia continuă să-și concentreze potențialul militar pentru a câștiga controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, care a fost obiectivul încă de la începutul războiului. După eșecul în ocuparea capitalei Kiev, forțele rusești s-au îndreptat masiv spre est.
Dar perspectiva lansării unei invazii similare în Moldova, mica republică din sudul Ucrainei, îngrijorează de luni de zile. Ca și vecinul său atacat, Republica Moldova a fost teritoriu sovietic până în 1991. Iar regiunea separatistă de-a lungul graniței cu Ucraina, Transnistria, a fost recunoscută de Moscova, dar de niciun alt membru al ONU.

Mulți au speculat că Rusia va acționa ca să preia controlul asupra Moldovei după o ipotetică victorie în Ucraina. Dar Iuri Felștinski, autor, istoric și expert în istoria geopolitică a Rusiei, a declarat pentru Express UK, citat de hotnews.ro, că invadarea Moldovei ar putea începe mult mai repede:

„Chiar înainte să termine în Ucraina, dacă ajung la Transnistria pe parcurs, ei vor declanșa războiul acolo. Moldova va fi în pericol în clipa în care rușii vor ajunge în Transnistria, dacă ucrainenii nu vor fi capabili să-i oprească. Și Moldova, desigur, nu este membru în NATO.”

Felștinski pretinde că Putin nu se va mulțumi niciodată numai cu controlul regiunii Donbas, care a fost pretextul pentru invazie, nici cu al altor regiuni pe care le controlează în prezent trupele sale.

Terenul a fost deja pregătit în Moldova, explică el. În jur de 2.000 de ofițeri de menținere a păcii au rămas staționați în Transnistria după dispariția Uniunii Sovietice, iar în ultimul deceniu au eliberat pașapoarte rusești populației vorbitoare de limba rusă.

„În Moldova, în Transnistria, sunt aproximativ 220.000 de vorbitori de rusă, cărora guvernul rus a început să le elibereze pașapoarte rusești. O face din 2014.”

Oficialii ruși au negat anterior subiectul invadării Moldovei, Andrei Rudenko, adjunct al ministrului de externe, spunând în aprilie că ei „vor evita un asemenea scenariu”.
Premierul moldovean Natalia Gavriliță a spus la sfârșitul lui iulie că este „foarte îngrijorată” de perspectiva unei invazii rusești, dar a adăugat că „în prezent este un scenariu ipotetic”.

#transnistria #razboi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.