Putin va declanșa războiul în Moldova „în momentul în care va ajunge la Transnistria”- expert

Conform expertului, este probabil ca Rusia să țintească Moldova dacă va avea succes în invazia Ucrainei – sau chiar mai repede.

Rusia continuă să-și concentreze potențialul militar pentru a câștiga controlul asupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, care a fost obiectivul încă de la începutul războiului. După eșecul în ocuparea capitalei Kiev, forțele rusești s-au îndreptat masiv spre est.
Dar perspectiva lansării unei invazii similare în Moldova, mica republică din sudul Ucrainei, îngrijorează de luni de zile. Ca și vecinul său atacat, Republica Moldova a fost teritoriu sovietic până în 1991. Iar regiunea separatistă de-a lungul graniței cu Ucraina, Transnistria, a fost recunoscută de Moscova, dar de niciun alt membru al ONU.

Mulți au speculat că Rusia va acționa ca să preia controlul asupra Moldovei după o ipotetică victorie în Ucraina. Dar Iuri Felștinski, autor, istoric și expert în istoria geopolitică a Rusiei, a declarat pentru Express UK, citat de hotnews.ro, că invadarea Moldovei ar putea începe mult mai repede:

„Chiar înainte să termine în Ucraina, dacă ajung la Transnistria pe parcurs, ei vor declanșa războiul acolo. Moldova va fi în pericol în clipa în care rușii vor ajunge în Transnistria, dacă ucrainenii nu vor fi capabili să-i oprească. Și Moldova, desigur, nu este membru în NATO.”

Felștinski pretinde că Putin nu se va mulțumi niciodată numai cu controlul regiunii Donbas, care a fost pretextul pentru invazie, nici cu al altor regiuni pe care le controlează în prezent trupele sale.

Terenul a fost deja pregătit în Moldova, explică el. În jur de 2.000 de ofițeri de menținere a păcii au rămas staționați în Transnistria după dispariția Uniunii Sovietice, iar în ultimul deceniu au eliberat pașapoarte rusești populației vorbitoare de limba rusă.

„În Moldova, în Transnistria, sunt aproximativ 220.000 de vorbitori de rusă, cărora guvernul rus a început să le elibereze pașapoarte rusești. O face din 2014.”

Oficialii ruși au negat anterior subiectul invadării Moldovei, Andrei Rudenko, adjunct al ministrului de externe, spunând în aprilie că ei „vor evita un asemenea scenariu”.
Premierul moldovean Natalia Gavriliță a spus la sfârșitul lui iulie că este „foarte îngrijorată” de perspectiva unei invazii rusești, dar a adăugat că „în prezent este un scenariu ipotetic”.

#transnistria #razboi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.