Rachetele lui Putin au lăsat Moldova fără curentul din Ucraina. Spînu: Achiziționăm 100% de la Cuciurgan

Ieri, 10 octombrie, peste 80 de rachete criminale rusești au lovit țara vecină Ucraina, răpind viețile oamenilor și făcând distrugeri cumplite. O parte dintre aceste rachete au lovit infrastructura energetică și au cauzat oprirea exportului de electricitate către Uniunea Europeană și Republica Moldova, susține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu într-o postare pe Facebook.

Țara noastră este direct afectată de bombardamentele teroriste rusești asupra Ucrainei, având în vedere că achiziționăm din țara vecină 30% din energia electrică consumată.

„Astăzi, începând cu ora 03:00 dimineața, 11 octombrie 2022, Republica Moldova primește integral energie electrică de la MGRES. Acest lucru este posibil deoarece MoldovaGaz a alocat suplimentar către MGRES 0,9 milioane de m3 de gaz pentru a produce necesarul de energie electrică pentru 24 de ore. Acum prioritatea noastră este să asigurăm țara pentru următoarea perioadă cu energie electrică la cel mai mic preț posibil în această situație complicată. Ieri am avut discuții cu Ucraina, România, Uniunea Europeană ca să găsim împreună o soluție bună pentru moldoveni. Voi continua să informez cetățenii și presa în legătură cu acțiunile noastre”, a explicat Spînu.

Energia electrică este importantă și vom încerca sa rezolvam împreună problemele care apar. Dar viața oamenilor e cea mai importantă, cea mai scumpă. Exprim sincere condoleanțe ucrainenilor care au pierdut în aceste atacuri oameni dragi. Republica Moldova este alături de poporul ucrainean.

#Spînu #Energie #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.