Raiffeisenbank din Rusia, în colimatorul ginerelui premierului ungar Viktor Orban

Ginerele premierului ungar Viktor Orbán, István Tiborcz, manifestă interes pentru achiziționarea filialei rusești a Raiffeisenbank, parte a grupului austriac Raiffeisenbank International (RBI), conform publicației Der Standard, care citează surse informate.

Potrivit informațiilor, Tiborcz poartă negocieri active cu reprezentanți ai RBI, precum și cu Banca Centrală a Rusiei și administrația prezidențială de la Moscova. De asemenea, este menționat că un alt posibil cumpărător ar putea fi OTP Bank din Ungaria, care deține OTP Bank Rusia.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a consiliului de supraveghere al RBI la Viena, condusă de Erwin Hameseder, șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien. Potrivit Der Standard, discuțiile au generat controverse între participanți.

Reprezentanții RBI nu au confirmat sau infirmat negocierile, menționând că, în prezent, transferul acțiunilor filialei ruse este imposibil din cauza unei decizii a unui tribunal rus din 5 septembrie 2024. În același timp, OTP Bank a negat orice implicare în tranzacție. Reprezentanții lui Tiborcz au declarat că grupul său investițional, BDPST Group, nu desfășoară activități în Rusia și nu consideră această țară ca o destinație investițională.

Decizia tribunalului din septembrie 2024 a venit ca urmare a unei cereri din partea companiei Rasperia Trading Limited, care a acuzat Raiffeisenbank de excluderea reprezentanților săi din conducerea companiei austriece Strabag, ceea ce a dus la diluarea participației și la neplata dividendelor. În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisenbank să plătească companiei Rasperia suma de 2,044 miliarde de euro, decizie pe care banca a anunțat că intenționează să o conteste.

Conform estimărilor Forbes Ungaria, averea lui István Tiborcz este de 151,5 miliarde forinți (aproximativ 370 milioane de euro), acesta fiind unul dintre cei mai bogați 15 oameni din țară. Tiborcz este căsătorit cu Ráhel Orbán, fiica premierului ungar.

Viktor Orbán este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru criticile aduse politicii Uniunii Europene față de Ucraina. Premierul ungar a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei implică Europa într-un conflict care nu servește interesele cetățenilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca #tranzactie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră