Raiffeisenbank din Rusia, în colimatorul ginerelui premierului ungar Viktor Orban

Ginerele premierului ungar Viktor Orbán, István Tiborcz, manifestă interes pentru achiziționarea filialei rusești a Raiffeisenbank, parte a grupului austriac Raiffeisenbank International (RBI), conform publicației Der Standard, care citează surse informate.

Potrivit informațiilor, Tiborcz poartă negocieri active cu reprezentanți ai RBI, precum și cu Banca Centrală a Rusiei și administrația prezidențială de la Moscova. De asemenea, este menționat că un alt posibil cumpărător ar putea fi OTP Bank din Ungaria, care deține OTP Bank Rusia.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a consiliului de supraveghere al RBI la Viena, condusă de Erwin Hameseder, șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien. Potrivit Der Standard, discuțiile au generat controverse între participanți.

Reprezentanții RBI nu au confirmat sau infirmat negocierile, menționând că, în prezent, transferul acțiunilor filialei ruse este imposibil din cauza unei decizii a unui tribunal rus din 5 septembrie 2024. În același timp, OTP Bank a negat orice implicare în tranzacție. Reprezentanții lui Tiborcz au declarat că grupul său investițional, BDPST Group, nu desfășoară activități în Rusia și nu consideră această țară ca o destinație investițională.

Decizia tribunalului din septembrie 2024 a venit ca urmare a unei cereri din partea companiei Rasperia Trading Limited, care a acuzat Raiffeisenbank de excluderea reprezentanților săi din conducerea companiei austriece Strabag, ceea ce a dus la diluarea participației și la neplata dividendelor. În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisenbank să plătească companiei Rasperia suma de 2,044 miliarde de euro, decizie pe care banca a anunțat că intenționează să o conteste.

Conform estimărilor Forbes Ungaria, averea lui István Tiborcz este de 151,5 miliarde forinți (aproximativ 370 milioane de euro), acesta fiind unul dintre cei mai bogați 15 oameni din țară. Tiborcz este căsătorit cu Ráhel Orbán, fiica premierului ungar.

Viktor Orbán este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru criticile aduse politicii Uniunii Europene față de Ucraina. Premierul ungar a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei implică Europa într-un conflict care nu servește interesele cetățenilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca #tranzactie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.