Raiffeisenbank din Rusia, în colimatorul ginerelui premierului ungar Viktor Orban

Ginerele premierului ungar Viktor Orbán, István Tiborcz, manifestă interes pentru achiziționarea filialei rusești a Raiffeisenbank, parte a grupului austriac Raiffeisenbank International (RBI), conform publicației Der Standard, care citează surse informate.

Potrivit informațiilor, Tiborcz poartă negocieri active cu reprezentanți ai RBI, precum și cu Banca Centrală a Rusiei și administrația prezidențială de la Moscova. De asemenea, este menționat că un alt posibil cumpărător ar putea fi OTP Bank din Ungaria, care deține OTP Bank Rusia.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a consiliului de supraveghere al RBI la Viena, condusă de Erwin Hameseder, șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien. Potrivit Der Standard, discuțiile au generat controverse între participanți.

Reprezentanții RBI nu au confirmat sau infirmat negocierile, menționând că, în prezent, transferul acțiunilor filialei ruse este imposibil din cauza unei decizii a unui tribunal rus din 5 septembrie 2024. În același timp, OTP Bank a negat orice implicare în tranzacție. Reprezentanții lui Tiborcz au declarat că grupul său investițional, BDPST Group, nu desfășoară activități în Rusia și nu consideră această țară ca o destinație investițională.

Decizia tribunalului din septembrie 2024 a venit ca urmare a unei cereri din partea companiei Rasperia Trading Limited, care a acuzat Raiffeisenbank de excluderea reprezentanților săi din conducerea companiei austriece Strabag, ceea ce a dus la diluarea participației și la neplata dividendelor. În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisenbank să plătească companiei Rasperia suma de 2,044 miliarde de euro, decizie pe care banca a anunțat că intenționează să o conteste.

Conform estimărilor Forbes Ungaria, averea lui István Tiborcz este de 151,5 miliarde forinți (aproximativ 370 milioane de euro), acesta fiind unul dintre cei mai bogați 15 oameni din țară. Tiborcz este căsătorit cu Ráhel Orbán, fiica premierului ungar.

Viktor Orbán este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru criticile aduse politicii Uniunii Europene față de Ucraina. Premierul ungar a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei implică Europa într-un conflict care nu servește interesele cetățenilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca #tranzactie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.