Raiffeisenbank din Rusia, în colimatorul ginerelui premierului ungar Viktor Orban

Ginerele premierului ungar Viktor Orbán, István Tiborcz, manifestă interes pentru achiziționarea filialei rusești a Raiffeisenbank, parte a grupului austriac Raiffeisenbank International (RBI), conform publicației Der Standard, care citează surse informate.

Potrivit informațiilor, Tiborcz poartă negocieri active cu reprezentanți ai RBI, precum și cu Banca Centrală a Rusiei și administrația prezidențială de la Moscova. De asemenea, este menționat că un alt posibil cumpărător ar putea fi OTP Bank din Ungaria, care deține OTP Bank Rusia.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a consiliului de supraveghere al RBI la Viena, condusă de Erwin Hameseder, șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien. Potrivit Der Standard, discuțiile au generat controverse între participanți.

Reprezentanții RBI nu au confirmat sau infirmat negocierile, menționând că, în prezent, transferul acțiunilor filialei ruse este imposibil din cauza unei decizii a unui tribunal rus din 5 septembrie 2024. În același timp, OTP Bank a negat orice implicare în tranzacție. Reprezentanții lui Tiborcz au declarat că grupul său investițional, BDPST Group, nu desfășoară activități în Rusia și nu consideră această țară ca o destinație investițională.

Decizia tribunalului din septembrie 2024 a venit ca urmare a unei cereri din partea companiei Rasperia Trading Limited, care a acuzat Raiffeisenbank de excluderea reprezentanților săi din conducerea companiei austriece Strabag, ceea ce a dus la diluarea participației și la neplata dividendelor. În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisenbank să plătească companiei Rasperia suma de 2,044 miliarde de euro, decizie pe care banca a anunțat că intenționează să o conteste.

Conform estimărilor Forbes Ungaria, averea lui István Tiborcz este de 151,5 miliarde forinți (aproximativ 370 milioane de euro), acesta fiind unul dintre cei mai bogați 15 oameni din țară. Tiborcz este căsătorit cu Ráhel Orbán, fiica premierului ungar.

Viktor Orbán este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru criticile aduse politicii Uniunii Europene față de Ucraina. Premierul ungar a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei implică Europa într-un conflict care nu servește interesele cetățenilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca #tranzactie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.