Războiul din Ucraina. Şefa Comisiei Europene acuză: Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii“ al Rusiei

Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii” al Rusiei, a declarat miercuri şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Într-o scrisoare adresată Parlamentului European de la Strasbourg, von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili porturile Ucrainei la Marea Neagră, ca remediu la criza alimentară mondială care se profilează.

► Silozurile de cereale de pe teritoriul ucrainean controlat de guvern sunt pline la jumătate înainte de recolta din acest an, a declarat şeful Asociaţiei pentru cereale din Ucraina, citat de Reuters. Ucraina are o capacitate de stocare de 55 de milioane de tone, dintre care 30 de milioane sunt ocupate.

► Autorităţile ucrainene refuză să demineze Portul Odesa de teamă că armata rusă ar putea profita de situaţie pentru a lansa un atac, scrie cotidianul Le Figaro. „Dacă deminăm principalul port al ţării, Rusia va vrea să atace, visează să paraşuteze trupe. Flota rusă a Mării Negre pare să se retragă spre regiunea anexată Crimeea.“

#Hrană #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.