Războiul secolului 21 va fi digital. Arma cu care poți să lupți împotriva hackerilor ce fură bani online

26 Aug. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Aug. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Digitalizarea a schimbat radical lumea în care trăim și nimeni nu contestă beneficiile acestui fenomen. Dar digitalizarea implică și un sistem complex de riscuri asociate.

Pe măsură ce tot mai multe afaceri sau instituții publice au dezvoltat componenta digitală, atacurile cibernetice au crescut exponențial. Atât va număr, cât și ca sofisticare. Oricine – persoană fizică sau companie -, poate cădea pradă unui astfel de atac, iar pierderile generate pot fi incomensurabile.

De la mici afaceri de familie și până la giganți cu afaceri de sute de milioane de euro, toate companiile, indiferent de mărime, pot fi ținta unor atacuri de tip phishing, în urma cărora pot pierde de la mii de euro la sute de mii de euro. Fie că vorbim despre furt de date cu caracter personal, fie că vorbim despre secrete industriale și de business, doar un simplu atac de phishing poate duce la pierderi de bani, de renume, de credibilitate și, de multe ori, se ajunge la faliment.

Astfel, potrivit specialiștilor în domeniu, principalele cauze ale pierderilor generate de atacurile cibernetice sunt: întreruperea afacerii, pierderea reputației, daunele generate de furtul datelor, costurile cu restaurarea datelor, amenzi și penalități.

De aceea, atât instituțiile, cât și companiile trebuie să dezvolte o strategie de management al riscului cibernetic, ce va conține, pe lângă soluții optimizate de securitate cibernetică și capacități de reacție imediată, și programe de asigurare cibernetică, care să asigure plata daunelor deloc neglijabile.

O asigurare de risc cibernetic nu este obligatorie încă, dar ar trebui să fie, în contextul actual. De altfel, multe companii cer o astfel de poliță înainte de încheierea unui contract cu un prestator de servicii. Pentru că, indiferent de domeniul în care activează, absolut orice organizație care are și o componentă digitală este supusă riscului de atac cibernetic.

Leader Team Broker, în parteneriat cu asiguratorii din piața LLOYD’S, a creat pentru companiile din Romania o asigurare Cyber atac cibernetic, primul produs de asigurare care acoperă cheltuielile rezultate din atacurile cibernetice și plata amenzilor GDPR și care se adresează companiilor din orice domeniu de activitate.

Consultanții Leader Team pot crea pachete de asigurare potrivite cu specificul muncii fiecărui client, care să acopere o varietate de daune ce pot apărea în urma unui incident cibernetic. Așadar, polițele complexe de la Leader Team includ: toate costurile aferente unui atac cibernetic (cyber risk), plata amenzilor GDPR ca urmare a unui atac cibernetic, costurile legate de refacerea reputației (costurile cu un specialist în PR), înlocuirea sistemelor hardware și software, dacă au fost afectate sau costurile generate de întreruperea activității (pierderea profitului ca urmare a întreruperii operațiunilor).

Pentru obținerea rapidă a unei asigurări Cyber Risk, consultanții Leader Team, care lucrează cu cei mai buni specialiști din piața asigurărilor locale și internaționale, vor crea produsul potrivit pentru fiecare tip de afacere în maximum 24 de ore, la prețuri avantajoase. Cei care au nevoie de o astfel de poliță nu trebuie decât să sune un consultant Leader Team, care va prelua cererea și care va crea pachetul de asigurare potrivit în cel mai scurt timp posibil.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!