Răzbunarea Moscovei asupra Moldovei: ”Gazprom vrea să ne îngenuncheze”

Criza prețurilor la gaze lovește și Republica Moldova unde Gazprom ar vrea să obțină aproximativ 600 – 700 de milioane de dolari mai mult doar din cauză că la guvernare nu a ajuns partidul pro-rus preferat de Moscova la ultimele alegeri.

„Gazprom acum vrea să ne îngenuncheze, să scoată din buzunarul nostru vreo 600-700 de milioane de dolari în plus, doar de aceea că nu a ajuns un partid pro-rus la guvernare și noi în continuare depindem de ei”, a spus Sergiu Tofilat, expert în probleme energetice la Chișinău.

La rândul său, deputatul PAS Radu Marian a declarat că în actualele condiții Guvernul a emis starea de alertă în sectorul energetic pentru a mobiliza instituțiile responsabile să poată întreprinde măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor și a securității energetice a statului.

„Problema nu e neapărat că rămânem fără gaz ori fără energie, ci e în preț, dar Guvernul este gata să compenseze anumite diferențe pentru a atenua șocul legat de preturi pentru cetățeni”, a spus Marian.

Sergiu Tofilat a precizat că de la prețul de 800 de dolari pe care îl achită Republica Moldova acum, ar fi vorba de compensarea unei diferențe de circa 400 de milioane de dolari. La întrebarea de unde va lua Guvernul acești bani, Radu Marian a declarat că acum, guvernul de la Chișinău poartă negocieri și este încrezător că se va ajunge la o înțelegere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.