Recensământ! Recenzorii vor bate la ușă în 2024

15 Iun. 2022, 11:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 11:02 // Actual //  bani.md

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege care stabilește modul de reglementare a recensămintelor, sub forma instituirii unor norme-cadru generale, valabile pentru toate numărătorile oficiale viitoare. Acest lucru va permite eficientizarea organizării și desfășurării recensămintelor și va contribui la reducerea resurselor administrative și bugetare necesare în acest sens.

Documentul se referă și la procesul de planificare, colectare, prelucrare, evaluare și diseminare a datelor despre persoane și locuințele acestora, precum și la producerea indicatorilor statistici de recensământ.

Potrivit conducerii Biroului Național de Statistică, următorul recensământ se planifică a fi desfășurat în Republica Moldova în anul 2024. Scopul acestuia este de a oferi informații de interes public despre populație și locuințe – necesare pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor; argumentarea deciziilor de dezvoltare umană; pentru cercetarea științifică și dezvoltarea mediului de afaceri.

Bugetul total estimativ al recensământului populației și locuințelor, propus pentru anul 2024, este estimat la 329,2 milioane lei, inclusiv cca 36,8 milioane lei pentru modulul agricol.

Menționăm că organizarea și efectuarea recensămintelor anterioare era reglementată prin adoptarea unor acte normative specifice fiecărei acțiuni în parte.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.