Recensământ! Recenzorii vor bate la ușă în 2024

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege care stabilește modul de reglementare a recensămintelor, sub forma instituirii unor norme-cadru generale, valabile pentru toate numărătorile oficiale viitoare. Acest lucru va permite eficientizarea organizării și desfășurării recensămintelor și va contribui la reducerea resurselor administrative și bugetare necesare în acest sens.

Documentul se referă și la procesul de planificare, colectare, prelucrare, evaluare și diseminare a datelor despre persoane și locuințele acestora, precum și la producerea indicatorilor statistici de recensământ.

Potrivit conducerii Biroului Național de Statistică, următorul recensământ se planifică a fi desfășurat în Republica Moldova în anul 2024. Scopul acestuia este de a oferi informații de interes public despre populație și locuințe – necesare pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor; argumentarea deciziilor de dezvoltare umană; pentru cercetarea științifică și dezvoltarea mediului de afaceri.

Bugetul total estimativ al recensământului populației și locuințelor, propus pentru anul 2024, este estimat la 329,2 milioane lei, inclusiv cca 36,8 milioane lei pentru modulul agricol.

Menționăm că organizarea și efectuarea recensămintelor anterioare era reglementată prin adoptarea unor acte normative specifice fiecărei acțiuni în parte.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#recensământ #2024 #recenzori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.