„Recolta” turistică a Greciei 2024 - 21 miliarde de euro încasate în doar 11 luni

Grecia a înregistrat încasări de peste 21 miliarde de euro din turism în primele 11 luni ale anului 2024, depășind deja totalul veniturilor din 2023, potrivit datelor publicate luni de Banca Centrală a Greciei (BoG). Această performanță remarcabilă a fost susținută de o creștere semnificativă a sosirilor de turiști străini, care au crescut cu 23,6% în noiembrie față de aceeași perioadă din 2023.

Veniturile din turism pentru luna noiembrie 2024 s-au ridicat la 617,9 milioane de euro, comparativ cu 426,9 milioane de euro în noiembrie 2023. Astfel, totalul veniturilor pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024 a ajuns la 21,266 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,9% față de aceleași luni din 2023, când veniturile se situau la aproximativ 20,27 miliarde de euro.

Ministrul grec al Turismului, Olga Kefalogianni, a estimat în decembrie 2024 că veniturile totale din turism pentru anul 2024 vor ajunge la aproximativ 22 miliarde de euro, o valoare care depășește pragul de 20 de miliarde de euro înregistrat în 2023.

Turismul continuă să fie un sector vital pentru economia Greciei, reprezentând aproximativ un sfert din PIB și oferind locuri de muncă pentru aproape două milioane de greci. După încheierea pandemiei de Covid-19, Grecia a înregistrat o creștere constantă a numărului de turiști și cheltuielilor acestora, stabilind noi recorduri în fiecare an.

De asemenea, veniturile din turism au avut un impact pozitiv asupra contului curent al Greciei, contribuind la reducerea ușoară a deficitului în noiembrie 2024, care a scăzut la 3,15 miliarde de euro, comparativ cu 3,18 miliarde de euro în noiembrie 2023. Totuși, deficitul de cont curent pentru primele 11 luni din 2024 a fost de 11,5 miliarde de euro, față de 11 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turism #Grecia #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.