Record pe hârtie: Moldova are cei mai mulți salariați din 15 ani, dar cu forță de muncă tot mai puțină

Piața muncii din Republica Moldova consemnează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar totalul persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, prezentate în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analistului, în ultimele patru trimestre s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de salariați, iar pentru anul 2025 este estimată o majorare de 9,5 mii de persoane, cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani. Totuși, Ioniță subliniază că această evoluție nu reflectă neapărat o expansiune a economiei prin crearea de noi locuri de muncă, ci mai degrabă o migrare a forței de muncă din sectorul informal către cel formal.

Această tendință este confirmată de scăderea accelerată a ocupării informale. În 2025, numărul persoanelor care muncesc fără forme legale a coborât la 166 de mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova. Pentru comparație, în 2020 erau 232,6 mii, iar în 2015 – 245,6 mii de persoane ocupate informal.

Din punct de vedere sectorial, cele mai mari creșteri ale numărului de salariați au fost raportate în comerț (+6.600 persoane), construcții (+2.600), sănătate (+2.200), HoReCa (+1.500) și administrația publică (+900). În schimb, scăderi semnificative de personal s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-3.100), transporturi (-2.100), informații și comunicații (-1.200) și învățământ (-300).

Veaceslav Ioniță atrage atenția că părăsirea sectorului informal este cea mai vizibilă în construcții și agricultură, domeniu care, în ultimii 25 de ani, a pierdut peste 640 de mii de lucrători. În prezent, aproximativ 20% din totalul populației ocupate lucrează în comerț, iar alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT-ul, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și construcțiile. În același timp, cele mai mari pierderi de personal continuă să se înregistreze în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Analiza scoate în evidență și presiunea demografică tot mai accentuată asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care aproximativ 930 de mii se află peste hotare, adică aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, fenomen care creează o adevărată „gaură demografică” și va influența negativ piața muncii în următorul deceniu.

#salariați #munca #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.