Record pe hârtie: Moldova are cei mai mulți salariați din 15 ani, dar cu forță de muncă tot mai puțină

Piața muncii din Republica Moldova consemnează în 2025 cea mai mare creștere a numărului de salariați din ultimii trei ani, iar totalul persoanelor angajate cu contract de muncă ajunge la 641,9 mii, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Concluziile aparțin economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, prezentate în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analistului, în ultimele patru trimestre s-a înregistrat o creștere constantă a numărului de salariați, iar pentru anul 2025 este estimată o majorare de 9,5 mii de persoane, cea mai mare creștere anuală din ultimii trei ani. Totuși, Ioniță subliniază că această evoluție nu reflectă neapărat o expansiune a economiei prin crearea de noi locuri de muncă, ci mai degrabă o migrare a forței de muncă din sectorul informal către cel formal.

Această tendință este confirmată de scăderea accelerată a ocupării informale. În 2025, numărul persoanelor care muncesc fără forme legale a coborât la 166 de mii, cel mai mic nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova. Pentru comparație, în 2020 erau 232,6 mii, iar în 2015 – 245,6 mii de persoane ocupate informal.

Din punct de vedere sectorial, cele mai mari creșteri ale numărului de salariați au fost raportate în comerț (+6.600 persoane), construcții (+2.600), sănătate (+2.200), HoReCa (+1.500) și administrația publică (+900). În schimb, scăderi semnificative de personal s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-3.100), transporturi (-2.100), informații și comunicații (-1.200) și învățământ (-300).

Veaceslav Ioniță atrage atenția că părăsirea sectorului informal este cea mai vizibilă în construcții și agricultură, domeniu care, în ultimii 25 de ani, a pierdut peste 640 de mii de lucrători. În prezent, aproximativ 20% din totalul populației ocupate lucrează în comerț, iar alte domenii cu creșteri vizibile sunt IT-ul, sănătatea, HoReCa, serviciile comunale și construcțiile. În același timp, cele mai mari pierderi de personal continuă să se înregistreze în învățământ, transport și depozitare, agricultură, industria prelucrătoare și energetică.

Analiza scoate în evidență și presiunea demografică tot mai accentuată asupra pieței muncii. Dacă în 2005 populația aptă de muncă (15–64 ani) era de 2,56 milioane de persoane, în 2025 aceasta a scăzut la 2,46 milioane, dintre care aproximativ 930 de mii se află peste hotare, adică aproape 40% din populația aptă de muncă. Cel mai afectat segment este grupa de vârstă 15–24 de ani, fenomen care creează o adevărată „gaură demografică” și va influența negativ piața muncii în următorul deceniu.

#salariați #munca #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează cel mai bun sezon din istorie la exportul de rapiță, devenind în sezonul 2025–2026 al doilea cel mai mare exportator către Uniunea Europeană, după Ucraina. Concluzia reiese din analiza economistului Iurie Rija, care constată o creștere fără precedent atât a volumelor exportate, cât și a veniturilor generate de această cultură strategică.

În perioada iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 286.623 de tone de rapiță, un volum de 3,25 ori mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 11,7% peste recordul anterior din 2023. Evoluția confirmă că lanțul de producție și export al rapiței a ajuns la un nivel de maturitate, cultura devenind una dintre cele mai importante pentru balanța comercială a țării.

Creșterea volumelor s-a reflectat direct în încasări. Exporturile de rapiță au adus 2,589 miliarde de lei, de 3,29 ori mai mult decât în 2024. Prețul mediu de export a fost de 9,03 lei/kg, aproape identic cu cel de anul trecut, dar cu peste 20% mai mare față de sezonul record din 2023, ceea ce a permis menținerea unor venituri ridicate chiar și în contextul unei temperări a cererii spre final de sezon.

Impactul pe piața europeană este semnificativ. Moldova a ajuns să asigure 15% din importurile totale de rapiță ale Uniunii Europene, față de doar 3,2% în sezonul precedent. România și Bulgaria au absorbit împreună 93% din exporturi, România rămânând principalul partener comercial, cu aproape 182.000 de tone importate.

Analiza relevă și o concentrare accentuată a pieței. Aproape jumătate din rapița exportată a fost livrată de trei traderi, lider fiind RUSAGRO-PRIM SRL, cu peste 80.500 de tone, urmat de VADALEX GRAINS și OROM-IMEXPO.

În pofida volumelor record, structura exporturilor rămâne o vulnerabilitate. Dintr-un total de peste 325.000 de tone livrate în sezon, 88% a fost rapiță brută, iar doar 12% produse procesate, sub formă de ulei, ceea ce indică o dependență persistentă de exportul de materie primă, cu valoare adăugată redusă pentru economie.

Din punct de vedere logistic, exporturile s-au realizat preponderent rutier, care a reprezentat 53% din total, urmat de transportul maritim, cu 38%, în timp ce transportul feroviar a coborât la doar 9% și s-a oprit complet din octombrie. Concluzia economistului este că rapița a devenit un pilon al exporturilor agricole, însă fără investiții accelerate în procesare și infrastructură, Republica Moldova riscă să rămână un mare furnizor de materie primă chiar și într-un sezon istoric.

#rapita #export #Moldova