Recuperarea banilor din băncile furate la Sfântul Așteaptă! Doar 2 mliarde de lei au ajuns la stat și aceia din active

În cadrul audierilor parlamentare de la ședința de astăzi, 21 decembrie, despre evoluția fraudei bancare din 2014 încoace, se arată că suma totală a prejudiciului este de 13 miliarde de lei. În perioada 2015-2023, cele trei bănci implicate au reușit să întoarcă doar 2,8 miliarde de lei din creditele de urgență acordate, iar din această sumă, doar 2,05 miliarde de lei au ajuns efectiv la bugetul de stat.

La data de 30 noiembrie 2023, datoria acumulată de cele trei bănci în urma fraudei bancare a atins cifra de 11,3 miliarde de lei. Întrebarea despre impactul asupra cetățenilor și cheltuielile de stat legate de această fraudă a fost adresată lui Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Acesta a dezvăluit că, în perioada 2017-2023, cheltuielile de stat pentru deservirea obligațiunilor de stat, ca o consecință a acestei fraude, au totalizat 5,8 miliarde de lei.

Analizând aceste cifre, este evident că impactul financiar al fraudei bancare continuă să se resimtă asupra economiei și finanțelor publice din Republica Moldova. Prejudiciul de 13 miliarde de lei și datoria persistentă a băncilor indică o problemă serioasă în sistemul financiar, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.