Recuperarea banilor din băncile furate la Sfântul Așteaptă! Doar 2 mliarde de lei au ajuns la stat și aceia din active

În cadrul audierilor parlamentare de la ședința de astăzi, 21 decembrie, despre evoluția fraudei bancare din 2014 încoace, se arată că suma totală a prejudiciului este de 13 miliarde de lei. În perioada 2015-2023, cele trei bănci implicate au reușit să întoarcă doar 2,8 miliarde de lei din creditele de urgență acordate, iar din această sumă, doar 2,05 miliarde de lei au ajuns efectiv la bugetul de stat.

La data de 30 noiembrie 2023, datoria acumulată de cele trei bănci în urma fraudei bancare a atins cifra de 11,3 miliarde de lei. Întrebarea despre impactul asupra cetățenilor și cheltuielile de stat legate de această fraudă a fost adresată lui Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Acesta a dezvăluit că, în perioada 2017-2023, cheltuielile de stat pentru deservirea obligațiunilor de stat, ca o consecință a acestei fraude, au totalizat 5,8 miliarde de lei.

Analizând aceste cifre, este evident că impactul financiar al fraudei bancare continuă să se resimtă asupra economiei și finanțelor publice din Republica Moldova. Prejudiciul de 13 miliarde de lei și datoria persistentă a băncilor indică o problemă serioasă în sistemul financiar, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.