Recuperarea banilor din băncile furate la Sfântul Așteaptă! Doar 2 mliarde de lei au ajuns la stat și aceia din active

În cadrul audierilor parlamentare de la ședința de astăzi, 21 decembrie, despre evoluția fraudei bancare din 2014 încoace, se arată că suma totală a prejudiciului este de 13 miliarde de lei. În perioada 2015-2023, cele trei bănci implicate au reușit să întoarcă doar 2,8 miliarde de lei din creditele de urgență acordate, iar din această sumă, doar 2,05 miliarde de lei au ajuns efectiv la bugetul de stat.

La data de 30 noiembrie 2023, datoria acumulată de cele trei bănci în urma fraudei bancare a atins cifra de 11,3 miliarde de lei. Întrebarea despre impactul asupra cetățenilor și cheltuielile de stat legate de această fraudă a fost adresată lui Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Acesta a dezvăluit că, în perioada 2017-2023, cheltuielile de stat pentru deservirea obligațiunilor de stat, ca o consecință a acestei fraude, au totalizat 5,8 miliarde de lei.

Analizând aceste cifre, este evident că impactul financiar al fraudei bancare continuă să se resimtă asupra economiei și finanțelor publice din Republica Moldova. Prejudiciul de 13 miliarde de lei și datoria persistentă a băncilor indică o problemă serioasă în sistemul financiar, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salarii de sute de mii de lei lunar, încasate de conducerea unor autorități de reglementare, ar putea fi limitate prin lege. Un proiect legislativ înregistrat în Parlament de fracțiunea PAS prevede plafonarea lefurilor funcțiilor de conducere de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Comisia Națională a Pieței Financiare și Autoritatea Națională pentru Reglementarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologia Informației.

Inițiativa a fost prezentată de deputata PAS Larisa Novac, care a explicat că plafonarea va fi raportată la salariul mediu lunar pe economie prognozat: până la cinci salarii medii pentru CNPF și ANRCETI și până la șase salarii medii pentru ANRE. Precizăm că, în anul 2026, salariul mediu pe economie se propune a fi de 17400 de lei. Prin urmare salariul maxim care va putea fi ridicat de către ședii de la CNPF și ANRCETI va fi de 87 000 de lei, iar la ANRE 104 400 lei.

Totodată, proiectul interzice acordarea de sporuri, prime sau alte plăți care depășesc plafonul legal și obligă instituțiile să asigure transparență totală, prin publicarea grilelor salariale.

„Oamenii nu contestă existența unor salarii competitive, ci lipsa unor limite clare și a unor reguli unitare, care au creat adevărate insule salariale, deconectate de realitățile economice și sociale din Republica Moldova”, a declarat Larisa Novac.

Potrivit deputatei, „este o decizie necesară, care aduce echitate, responsabilitate și transparență. Este o decizie mult așteptată de oameni”.

Novac a mai menționat că, în ultimii doi ani, salariile de conducere din aceste instituții au crescut semnificativ. „Au fost majorări de 30%, 100% sau chiar 140%, ajungând la 100–160 de mii de lei lunar”, a precizat ea.

Potrivit proiectului, regulamentele și contractele vor trebui ajustate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Documentul este planificat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar aplicarea efectivă a noilor plafoane salariale – de la 1 februarie 2026.