Recuperarea banilor din băncile furate la Sfântul Așteaptă! Doar 2 mliarde de lei au ajuns la stat și aceia din active

În cadrul audierilor parlamentare de la ședința de astăzi, 21 decembrie, despre evoluția fraudei bancare din 2014 încoace, se arată că suma totală a prejudiciului este de 13 miliarde de lei. În perioada 2015-2023, cele trei bănci implicate au reușit să întoarcă doar 2,8 miliarde de lei din creditele de urgență acordate, iar din această sumă, doar 2,05 miliarde de lei au ajuns efectiv la bugetul de stat.

La data de 30 noiembrie 2023, datoria acumulată de cele trei bănci în urma fraudei bancare a atins cifra de 11,3 miliarde de lei. Întrebarea despre impactul asupra cetățenilor și cheltuielile de stat legate de această fraudă a fost adresată lui Ion Gumene, secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Acesta a dezvăluit că, în perioada 2017-2023, cheltuielile de stat pentru deservirea obligațiunilor de stat, ca o consecință a acestei fraude, au totalizat 5,8 miliarde de lei.

Analizând aceste cifre, este evident că impactul financiar al fraudei bancare continuă să se resimtă asupra economiei și finanțelor publice din Republica Moldova. Prejudiciul de 13 miliarde de lei și datoria persistentă a băncilor indică o problemă serioasă în sistemul financiar, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea economică a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #BNM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic ungar MOL se apropie de preluarea companiei petroliere sârbe NIS, în contextul în care sancțiunile impuse de Statele Unite obligă grupul rus Gazprom să renunțe la pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Informația este relatată de Bloomberg, citată de presa regională.

Potrivit ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, MOL și Gazprom Neft urmează să anunțe în următoarele zile un acord privind vânzarea participației rusești în NIS. După finalizarea tranzacției, Ungaria intenționează să solicite autorităților americane ridicarea sancțiunilor aplicate rafinăriei sârbe, care au intrat în vigoare în luna octombrie trecut, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Serbia s-a confruntat în ultimele luni cu dificultăți în aprovizionarea cu carburanți, fiind nevoită să recurgă la livrări de urgență din partea MOL, după aplicarea sancțiunilor împotriva NIS. Măsurile restrictive au fost suspendate temporar la finalul lunii decembrie, pentru a permite negocieri privind schimbarea structurii de acționariat.

Péter Szijjártó a declarat că MOL își propune să obțină pachetul de control al NIS, ceea ce ar consolida poziția grupului ungar, care operează deja rafinării în Ungaria, Croația și Slovacia. Declarațiile oficialului au avut un impact imediat pe bursă, acțiunile MOL înregistrând o creștere de peste 2%, iar avansul anual ajungând la aproximativ 18%.

În prezent, companiile afiliate Gazprom controlează circa 56% din acțiunile NIS, statul sârb deține aproximativ 30%, iar restul aparține acționarilor minoritari. Autoritățile de la Belgrad și-au exprimat intenția de a-și majora participația cu cinci puncte procentuale. Ministrul sârb al energiei, Dubravka Đedović Handanović, a precizat că obiectivul este ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul acestei săptămâni, iar un acord obligatoriu privind transferul de proprietate să fie semnat înainte de a solicita oficial Statelor Unite anularea sancțiunilor.

Activele NIS includ rafinăria de la Pančevo, cu o capacitate de procesare de aproximativ 4,8 milioane de tone pe an, precum și o rețea extinsă de benzinării în Serbia, România, Bulgaria și Bosnia și Herțegovina.