Republica Moldova a început să importe gaze din Slovacia

Republica Moldova a început să importe gaze naturale din Slovacia, într-o încercare de a-şi diminua dependenţa de compania rusă Gazprom, a anunţat joi ministrul moldovean al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Prin acest prim import de gaz în sens invers, de la vest la est, Republica Moldova a înlăturat ”mitul” conform căruia gazele naturale şi electricitatea pot fi furnizate doar de Rusia, a scris Spînu pe Telegram.

Societatea Energocom a cumpărat astfel din Slovacia 5,6 milioane de metri cubi de gaz natural, transportul fiind efectuat prin conductele din Ucraina.

Rezervele actuale de gaze înmagazinate de Energocom însumează 157 de milioane de metri cubi, a precizat Spînu. El a amintit dificultăţile generate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti, susţinând că ”ceea ce la prima vedere părea să ne distrugă, acum ne face mai puternici”.

Ministrul moldovean şi-a îndemnat totuşi concetăţenii să fie solidari şi să economisească energia pentru a trece cu bine iarna. ”Vom ieşi din sezonul rece cu fruntea sus, mai puternici şi independenţi energetic”, a mai susţinut ministrul moldovean.

Compania rusă Gazprom a anunţat la începutul lunii octombrie diminuarea livrărilor de gaze către Republica Moldova, respectiv numai 5,7 milioane de metri cubi pe lună, motivând această reducere prin disputele cu Chişinăul asupra plăţii gazelor şi datoriile acumulate pentru livrările anterioare, precum şi refuzul operatorului ucrainean al conductelor de a asigura tranzitul complet pentru transportul acestor gaze.

#Spînu #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.