Republica Moldova, distrusă! A picat de pe radarul investitorilor. Fug ca dracul de tămâie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat teme sensibile legate de economia țării în cadrul Conferinței Internaționale Bled Strategic Forum, recunoscând că Moldova se confruntă cu provocări economice semnificative care afectează atractivitatea sa pentru oamenii de afaceri și reîntoarcerea moldovenilor plecați în străinătate.

În discursul său susținut în cadrul forumului, Președintele Sandu a abordat subiectul plecării cetățenilor moldoveni în străinătate, subliniind că această migrație este alimentată în mare parte de dificultățile economice cu care se confruntă țara. Ea a explicat că Moldova nu reușește să ofere suficiente oportunități economice, ceea ce conduce la decizia multor tineri și profesioniști talentați să-și continue carierele în afara țării.

„De ce pleacă oamenii din țară? Din mai multe motive. Din cauza lipsei de oportunități economice, din cauza tranzitiei îndelungate la economia de piață. Ei continuă să plece și acum. De fiecare dată când mă întâlnesc cu oameni din diasporă, întâlnesc oameni care au încercat să facă afaceri acasă și au eșuat și au afaceri de succes în multe capitale europene”, a subliniat Președintele Sandu.

Această realitate îngrijorătoare a fost accentuată de președinte în contextul exodului de tineri profesioniști și antreprenori talentați către alte țări, unde găsesc mediul mai propice pentru dezvoltarea afacerilor și carierei. Lipsa investițiilor și a oportunităților de dezvoltare economică s-a dovedit a fi un factor important în această migrație.

În ciuda provocărilor cu care se confruntă Moldova, Președintele Sandu a reafirmat angajamentul său față de reforme și îmbunătățirea climatului de afaceri. Acest lucru include implementarea unor politici și măsuri care să faciliteze dezvoltarea afacerilor și atragerea investițiilor străine pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă în țară.

Discursul Președintelui Maia Sandu la Bled Strategic Forum a atras atenția asupra provocărilor economice semnificative cu care se confruntă Republica Moldova și necesitatea unor acțiuni concrete pentru a inversa tendința exodului de afaceri și talente din țară.

Datele statistice ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.