Republica Moldova, distrusă! A picat de pe radarul investitorilor. Fug ca dracul de tămâie

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat teme sensibile legate de economia țării în cadrul Conferinței Internaționale Bled Strategic Forum, recunoscând că Moldova se confruntă cu provocări economice semnificative care afectează atractivitatea sa pentru oamenii de afaceri și reîntoarcerea moldovenilor plecați în străinătate.

În discursul său susținut în cadrul forumului, Președintele Sandu a abordat subiectul plecării cetățenilor moldoveni în străinătate, subliniind că această migrație este alimentată în mare parte de dificultățile economice cu care se confruntă țara. Ea a explicat că Moldova nu reușește să ofere suficiente oportunități economice, ceea ce conduce la decizia multor tineri și profesioniști talentați să-și continue carierele în afara țării.

“De ce pleacă oamenii din țară? Din mai multe motive. Din cauza lipsei de oportunități economice, din cauza tranzitiei îndelungate la economia de piață. Ei continuă să plece și acum. De fiecare dată când mă întâlnesc cu oameni din diasporă, întâlnesc oameni care au încercat să facă afaceri acasă și au eșuat și au afaceri de succes în multe capitale europene”, a subliniat Președintele Sandu.

Această realitate îngrijorătoare a fost accentuată de președinte în contextul exodului de tineri profesioniști și antreprenori talentați către alte țări, unde găsesc mediul mai propice pentru dezvoltarea afacerilor și carierei. Lipsa investițiilor și a oportunităților de dezvoltare economică s-a dovedit a fi un factor important în această migrație.

În ciuda provocărilor cu care se confruntă Moldova, Președintele Sandu a reafirmat angajamentul său față de reforme și îmbunătățirea climatului de afaceri. Acest lucru include implementarea unor politici și măsuri care să faciliteze dezvoltarea afacerilor și atragerea investițiilor străine pentru a sprijini creșterea economică și crearea de locuri de muncă în țară.

Discursul Președintelui Maia Sandu la Bled Strategic Forum a atras atenția asupra provocărilor economice semnificative cu care se confruntă Republica Moldova și necesitatea unor acțiuni concrete pentru a inversa tendința exodului de afaceri și talente din țară.

Datele statistice ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că stocul investițiilor străine directe se cifrează la 4,7 miliarde USD. Cea mai mare pondere revine investitorilor din țările UE și constituie 82,2% din totalul investițiilor directe. Pe locul doi se regăsesc ţările CSI – cu 5,9%.

Principalii investitori străini sunt originari din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Rusia, Austria, Marea Britanie.

Totodată, principalele activități economice care au beneficiat de investiții străine directe sunt activitățile financiare și de asigurări cu o pondere de 32,8%, comerțul (24,5%) și industria prelucrătoare (20,4% din stocul total de pasive a investițiilor directe sub formă de capital propriu).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #Investiții #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.