Republica Moldova, fabrica de medici a Europei! România, staţia de tranzit

În România profesează în momentul de faţă 56.000 de medici, dar sunt distribuiţi în mod inegal în toată ţara. 24 de judeţe au unul sau doi medici la mia de locuitori, iar două judeţe au sub un medic la mia de locuitori. Prof.univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor România, a vorbit într-un interviu video pentru 360medical.ro, despre paradoxul sistemului medical românesc, în care ţara noastră este campioană în clasamentul european la numărul absolvenţilor de medicină, dar foarte mulţi dintre aceştia aleg să profeseze în străinătate.

În ceea ce-i priveşte pe medicii de import, Republica Moldova este o resursă pentru noi. ,,Prima condiţie ca să profesezi în România ca medic este să cunoşti limba română. Mă îndoiesc să se întâmple acest lucru cu medici din Filipine, Indonezia sau în India”, a afirmat preşedintele CMR.

Există diferenţe majore între programul de pregătire în România şi programul de pregătire în Republica Moldova a medicilor, astfel că mii de medici din Republica Moldova obţin un titlu de calificare în România după care migrează într-o altă ţară europeană.

,,O parte din ei văd în România o staţie de tranzit. Ei vin, îşi obţin titlul de calificare echivalent românesc, după care pleacă”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

În momentul de faţă România pregătește medici pentru Europa, 3.800 de absolvenţi ies în fiecare an de pe băncile facultăţilor de Medicină din România

,,Oficial Kazahstanul este pe primul loc, România este pe locul doi”, a specificat prof. dr. Daniel Coriu care a participat la întâlnirea regională europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în martie 2023, unde s-a comunicat acest lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medici #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele petroliere aduse din Uniunea Europeană ajung în Republica Moldova fără teste suplimentare la frontieră, fiind acceptate în baza certificatelor de conformitate emise de producători autorizați din UE. Clarificările au fost făcute de șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNC), Sergiu Dărănuță, după ce mai mulți șoferi au reclamat în ultimele zile probleme legate de calitatea motorinei.

Dărănuță a explicat, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, că autoritățile au mers până acum pe încrederea în documentele emise în spațiul european. „Mergem pe prezumția că producătorul din UE livrează un produs conform. Nu am avut motive să credem că aceste certificate ar fi falsificate sau ar conține date eronate”, a spus el.

După apariția sesizărilor online, inspectorii au declanșat controale pe tot lanțul de distribuție – de la importatori și depozite până la stațiile PECO. Potrivit oficialului, verificările sunt în desfășurare, iar primele rezultate de laborator sunt așteptate în câteva zile. „Trebuie să stabilim exact unde au apărut eventualele abateri: la depozit sau direct la stație. Controalele sunt în curs și nu putem deocamdată nominaliza agenții economici”, a precizat șeful Inspectoratului.

El a adăugat că probe se prelevează inclusiv la punctele vamale, iar analiza lor durează între 5 și 13 zile, în funcție de gradul de încărcare al laboratoarelor. „Abia a venit primul raport și este pozitiv. Continuăm prelevările pentru a identifica dacă există motorină neconformă și de unde ar proveni aceasta”, a menționat Dărănuță.

Oficialul nu exclude nici alte cauze tehnice care ar putea afecta funcționarea autovehiculelor, cum ar fi utilizarea unor piese de proastă calitate. „Sunt situații când un filtru de motorină, care ar trebui să coste sute de lei, este înlocuit cu unul foarte ieftin. Și aceste lucruri trebuie luate în calcul”, a spus el.

În același timp, autoritățile explică și cum își pot recupera șoferii eventualele pagube. Consumatorii sunt îndemnați să păstreze bonurile fiscale de la stația PECO, de la serviciile de tractare și de la atelierul auto. „Pe baza acestor dovezi, Inspectoratul poate obliga agentul economic care a vândut produsul neconform să acopere prejudiciul”, a declarat Dărănuță.