Republica Moldova, fabrica de medici a Europei! România, staţia de tranzit

În România profesează în momentul de faţă 56.000 de medici, dar sunt distribuiţi în mod inegal în toată ţara. 24 de judeţe au unul sau doi medici la mia de locuitori, iar două judeţe au sub un medic la mia de locuitori. Prof.univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor România, a vorbit într-un interviu video pentru 360medical.ro, despre paradoxul sistemului medical românesc, în care ţara noastră este campioană în clasamentul european la numărul absolvenţilor de medicină, dar foarte mulţi dintre aceştia aleg să profeseze în străinătate.

În ceea ce-i priveşte pe medicii de import, Republica Moldova este o resursă pentru noi. ,,Prima condiţie ca să profesezi în România ca medic este să cunoşti limba română. Mă îndoiesc să se întâmple acest lucru cu medici din Filipine, Indonezia sau în India”, a afirmat preşedintele CMR.

Există diferenţe majore între programul de pregătire în România şi programul de pregătire în Republica Moldova a medicilor, astfel că mii de medici din Republica Moldova obţin un titlu de calificare în România după care migrează într-o altă ţară europeană.

,,O parte din ei văd în România o staţie de tranzit. Ei vin, îşi obţin titlul de calificare echivalent românesc, după care pleacă”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

În momentul de faţă România pregătește medici pentru Europa, 3.800 de absolvenţi ies în fiecare an de pe băncile facultăţilor de Medicină din România

,,Oficial Kazahstanul este pe primul loc, România este pe locul doi”, a specificat prof. dr. Daniel Coriu care a participat la întâlnirea regională europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în martie 2023, unde s-a comunicat acest lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medici #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.