Republica Moldova, fabrica de medici a Europei! România, staţia de tranzit

În România profesează în momentul de faţă 56.000 de medici, dar sunt distribuiţi în mod inegal în toată ţara. 24 de judeţe au unul sau doi medici la mia de locuitori, iar două judeţe au sub un medic la mia de locuitori. Prof.univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor România, a vorbit într-un interviu video pentru 360medical.ro, despre paradoxul sistemului medical românesc, în care ţara noastră este campioană în clasamentul european la numărul absolvenţilor de medicină, dar foarte mulţi dintre aceştia aleg să profeseze în străinătate.

În ceea ce-i priveşte pe medicii de import, Republica Moldova este o resursă pentru noi. ,,Prima condiţie ca să profesezi în România ca medic este să cunoşti limba română. Mă îndoiesc să se întâmple acest lucru cu medici din Filipine, Indonezia sau în India”, a afirmat preşedintele CMR.

Există diferenţe majore între programul de pregătire în România şi programul de pregătire în Republica Moldova a medicilor, astfel că mii de medici din Republica Moldova obţin un titlu de calificare în România după care migrează într-o altă ţară europeană.

,,O parte din ei văd în România o staţie de tranzit. Ei vin, îşi obţin titlul de calificare echivalent românesc, după care pleacă”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

În momentul de faţă România pregătește medici pentru Europa, 3.800 de absolvenţi ies în fiecare an de pe băncile facultăţilor de Medicină din România

,,Oficial Kazahstanul este pe primul loc, România este pe locul doi”, a specificat prof. dr. Daniel Coriu care a participat la întâlnirea regională europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în martie 2023, unde s-a comunicat acest lucru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medici #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luxul oligarhilor ruși din Londra se prăbușește la propriu. Clădiri de milioane de lire sterline, cumpărate înainte de invazia rusă în Ucraina, se degradează rapid, în timp ce proprietarii — vizați de sancțiunile occidentale — nu mai pot cheltui bani nici pentru reparații de bază, relatează Politico.

Pe faimoasa stradă Prince of Wales Terrace din Kensington, la câțiva pași de Hyde Park, două imobile deținute de David Davidovici, partener de afaceri al lui Roman Abramovici, au ajuns în ruină: tencuială căzută, fire electrice atârnând, geamuri sparte, mucegai, porumbei pe balcoane și buruieni crescute din fundație, în timp ce vilele vecine strălucesc de curățenie.

Davidovici a cumpărat proprietățile în 2018 pentru 16 milioane de lire sterline, cu scopul de a le transforma în locuințe de lux. Însă, după ce a intrat pe lista sancțiunilor impuse de Regatul Unit, întreținerea a devenit imposibilă fără aprobare de la Oficiul pentru Respectarea Sancțiunilor Financiare (OFSI), instituție copleșită de solicitări. Un simplu permis pentru schimbarea unei ferestre poate dura luni întregi, explică avocata Angelika Hellweger.

Poreclit „Londongrad” sau „Moscova de pe Tamisa”, Londra a fost magnetul preferat al miliardarilor ruși în primele două decenii ale secolului XXI. Vedete precum Abramovici, Oleg Deripaska și Alisher Usmanov au achiziționat proprietăți în cartiere ultra-exclusive, iar dezvoltatorii ridicau centre rezidențiale pentru noua elită rusă.

Conform estimărilor Transparency International, în 2022 cetățenii ruși dețineau imobile în Londra în valoare de peste 1,5 miliarde de lire sterline — o sumă care ar fi doar „vârful icebergului”, multe proprietăți fiind înregistrate pe firme off-shore opace.

Acum, casele luxoase se transformă în pericole publice, spun vecinii. Într-un caz, fragmente de tencuială și geam spart au căzut pe proprietățile alăturate, iar autoritățile locale primesc presiuni pentru a lua măsuri.

Joe Powell, deputat din Kensington, a transmis o scrisoare guvernului britanic solicitând soluționarea efectelor colaterale ale sancțiunilor, în special în sectorul imobiliar. El propune ca proprietățile aflate sub sancțiuni să fie vândute, iar fondurile să fie păstrate într-un cont special, până când sancțiunile vor fi ridicate sau va fi luată o decizie politică privind utilizarea banilor.

Avocații specializați în sancțiuni spun că situațiile devin absurde: într-un caz, într-un bloc de birouri de lux nu s-au putut face reparații sanitare, așa că angajații au fost nevoiți să aducă toalete mobile, fiindcă nu exista nicio bază legală pentru a plăti instalatorii.

Magnatul Mihail Fridman și partenerul său Piotr Aven, și ei sancționați în Marea Britanie, au declarat că nu puteau plăti nici măcar șoferul sau menajera fără aprobări speciale. În cele din urmă, au părăsit țara, invocând condițiile imposibile de viață sub regimul sancțiunilor.

Pe fundalul presiunilor politice și al scandalului public, vilele rușilor din Londra devin simboluri ale prăbușirii tăcute a unei epoci de lux ostentativ, cumpărată cu bani controversați, dar paralizată de efectele războiului și ale legislației internaționale.