Republica Moldova pariază pe vânt și soare! Creștere de 1,5% anual până în 2030

Republica Moldova își propune să renunțe la combustibilii fosili prin creșterea ponderii energiei regenrabile pânâ în anul 2030.

„Ne propunem să adoptăm tehnologii care reduc dependența de combustibilii fosili și să creștem ponderea energiei regenerabile cu 1,1% anual până în 2030. Sprijinul și expertiza Germaniei sunt esențiale în eforturile noastre de a implementa soluții sustenabile și eficiente în sectorul energetic”, susține Secretarul de Stat Constantin Borosan.

În luna aprilie curent, Guvernul a adoptat modificări importante la regulamentul privind organizarea de licitații pentru atribuirea statutului de producător eligibil în sectorul energiei regenerabile. Această decizie este strâns legată de planurile de instalare a parcurilor eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 165 MW.

Se estimează că investiția necesară pentru construcția parcurilor eoliene și a centralelor fotovoltaice va ajunge la aproximativ 190 de milioane de euro până în 2025. Odată ce aceste proiecte vor deveni operaționale, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va crește semnificativ, de la 10% la sfârșitul anului 2023, la 16,6%. Acest lucru va contribui la îndeplinirea angajamentului național de a ajunge la o pondere de 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regenerabile #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.