Republica Moldova pariază pe vânt și soare! Creștere de 1,5% anual până în 2030

Republica Moldova își propune să renunțe la combustibilii fosili prin creșterea ponderii energiei regenrabile pânâ în anul 2030.

„Ne propunem să adoptăm tehnologii care reduc dependența de combustibilii fosili și să creștem ponderea energiei regenerabile cu 1,1% anual până în 2030. Sprijinul și expertiza Germaniei sunt esențiale în eforturile noastre de a implementa soluții sustenabile și eficiente în sectorul energetic”, susține Secretarul de Stat Constantin Borosan.

În luna aprilie curent, Guvernul a adoptat modificări importante la regulamentul privind organizarea de licitații pentru atribuirea statutului de producător eligibil în sectorul energiei regenerabile. Această decizie este strâns legată de planurile de instalare a parcurilor eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 165 MW.

Se estimează că investiția necesară pentru construcția parcurilor eoliene și a centralelor fotovoltaice va ajunge la aproximativ 190 de milioane de euro până în 2025. Odată ce aceste proiecte vor deveni operaționale, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va crește semnificativ, de la 10% la sfârșitul anului 2023, la 16,6%. Acest lucru va contribui la îndeplinirea angajamentului național de a ajunge la o pondere de 30% energie regenerabilă în consumul final până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regenerabile #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.