Republica Moldova participă la Expoziția Mondială de la Dubai! O prezentarea inedită și interactivă

În perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022, Republica Moldova participă la Expoziția Mondială din Dubai. Pavilionul Republicii Moldova este dedicat brandului de țară – Pomul Vieții. În cadrul expoziției se vor prezenta oportunitățile de investiții și se va discuta despre exporturi și promovarea acestora. Potrivit informațiilor, fiecare zonă amenajată cu elemente specifice și interactive, reprezentative pentru țara noastră.

Agenția de Investiții “Invest Moldova” – care este Ambasador al Brandului de Țară, a fost responsabilă de zonele “Invest”și “Discover”, prin intermediul elementelor structurale ale Pomului Vieții, despre sectoarele strategice ale economiei naționale și oportunitățile oferite de Republica Moldova dar și să prezinte oferta turistică pentru publicul internațional.

Vizitatorii pavilionului Republicii Moldova vor primi informații complete despre climatul investițional general, dar și despre facilitățile și oportunitățile oferite de țara noastră. În cadrul pavilionului sunt prezentate 9 sectoare strategice în termeni de promovare a exporturilor, precum și de atragere a investitorilor. De menționat este și faptul că, prin intermediul unui device interactiv instalat în cadrul zonei „Invest”, vizitatorii au oportunitatea de a seta o întâlnire virtuală cu reprezentanții Agenției de Investții „Invest Moldova”.

Zonele „Craft & Wine” reflectă, prin intermediul elementelor tezaurului național, autenticitatea culturii noastre. Astfel, drumul vinului este prezentat în Pavilionul Moldovei nu doar cu informații și standuri tradiționale, dar și cu o proiecție inedită, pe podea, care reprezintă procesul de stoarcere a strugurilor cu un efect fascinant de prezență.

Organizatorii au pus la dispoziția vizitatorilor colecții inedite de broderii și mărțișoare, covoare și scoarțe tradiționale cu elementele pomului vieții reprezentat cu multă măiestrie, o expoziție extraordinară care prezintă evoluția iei, de la ia tradițională și până la creațiile designerilor contemporani. De asemenea, vizitatorii își pot face selfie în haine tradiționale și pot încerca să toarcă lâna, având la dispoziție o furcă de tors autentică. Și-au găsit loc de cinste în Pavilionul Moldovei de la Expo Dubai și cobza, naiul, țimbalul, toba și fluierul. În zona de cultură și muzică este și o proiecție fascinantă a operei marelui Mihai Eminescu, Luceafărul, proiectată în nisip.

În zona „Discover” – vizitatorii sunt invitați să descopere Republica Moldova. Aceasta este zona unde vizitatorii pot afla unde este Moldova, cine sunt locuitorii țării dar și care sunt principalele obiective din țară. Tot aici – vizitatorii pot vedea filmul „Aripi” – primul film VR (realitate virtuală) creat de o companie din Republica Moldova.

Pavilionul Republicii Moldova, aflat în zona Mobilitate, are o formă dreptunghiulară, cu 2 niveluri, la parter fiind organizat spațiul expozițional, iar la etaj sunt amenajate săli pentru negocieri și întâlniri cu oaspeții.

Obiectivul urmărit de organizatorii din Republica Moldova este să maximizeze vizibilitatea Republicii Moldova prin repoziționarea pe radarul internațional dar și să creeze oportunități de comunicare și dezvoltare. Expoziția constituie o platformă unică de prezentare a celor 192 de țări participante într-un singur spațiu cu implicarea sectoarelor guvernamentale și de afaceri.

Pavilionul național al Republicii Moldova va fi deschis la Expoziția Mondială de la Dubai în perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022. Țara noastră participă pentru a patra oară la un asemenea eveniment, prima dată prezentându-se la World Expo–2000 Hanover, Germania, apoi în Expo 2010 Shanghai, Republica Populară Chineză și în 2015 la Milano, Italia. În cadrul ediției din acest an, organizată în Dubai, sunt așteptați peste 25 milioane de vizitatori.

Agenția de Investiții este unica instituție mandatată să promoveze imaginea Republicii Moldova pe dimensiunea economică, investițională și turistică, fiind administrator al Brandului de Țară.
Agenția elaborează platforme și instrumente de promovare în susținerea mediului de afaceri din Republica Moldova și facilitează dialogul interinstituțional pentru investitorii străini, prin stabilirea de parteneriate de colaborare cu toate grupurile de interes.

#expozitia mondiala de la dubai #agentia de investitii #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.