Republica Moldova participă la Expoziția Mondială de la Dubai! O prezentarea inedită și interactivă

În perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022, Republica Moldova participă la Expoziția Mondială din Dubai. Pavilionul Republicii Moldova este dedicat brandului de țară – Pomul Vieții. În cadrul expoziției se vor prezenta oportunitățile de investiții și se va discuta despre exporturi și promovarea acestora. Potrivit informațiilor, fiecare zonă amenajată cu elemente specifice și interactive, reprezentative pentru țara noastră.

Agenția de Investiții „Invest Moldova” – care este Ambasador al Brandului de Țară, a fost responsabilă de zonele „Invest”și „Discover”, prin intermediul elementelor structurale ale Pomului Vieții, despre sectoarele strategice ale economiei naționale și oportunitățile oferite de Republica Moldova dar și să prezinte oferta turistică pentru publicul internațional.

Vizitatorii pavilionului Republicii Moldova vor primi informații complete despre climatul investițional general, dar și despre facilitățile și oportunitățile oferite de țara noastră. În cadrul pavilionului sunt prezentate 9 sectoare strategice în termeni de promovare a exporturilor, precum și de atragere a investitorilor. De menționat este și faptul că, prin intermediul unui device interactiv instalat în cadrul zonei „Invest”, vizitatorii au oportunitatea de a seta o întâlnire virtuală cu reprezentanții Agenției de Investții „Invest Moldova”.

Zonele „Craft & Wine” reflectă, prin intermediul elementelor tezaurului național, autenticitatea culturii noastre. Astfel, drumul vinului este prezentat în Pavilionul Moldovei nu doar cu informații și standuri tradiționale, dar și cu o proiecție inedită, pe podea, care reprezintă procesul de stoarcere a strugurilor cu un efect fascinant de prezență.

Organizatorii au pus la dispoziția vizitatorilor colecții inedite de broderii și mărțișoare, covoare și scoarțe tradiționale cu elementele pomului vieții reprezentat cu multă măiestrie, o expoziție extraordinară care prezintă evoluția iei, de la ia tradițională și până la creațiile designerilor contemporani. De asemenea, vizitatorii își pot face selfie în haine tradiționale și pot încerca să toarcă lâna, având la dispoziție o furcă de tors autentică. Și-au găsit loc de cinste în Pavilionul Moldovei de la Expo Dubai și cobza, naiul, țimbalul, toba și fluierul. În zona de cultură și muzică este și o proiecție fascinantă a operei marelui Mihai Eminescu, Luceafărul, proiectată în nisip.

În zona „Discover” – vizitatorii sunt invitați să descopere Republica Moldova. Aceasta este zona unde vizitatorii pot afla unde este Moldova, cine sunt locuitorii țării dar și care sunt principalele obiective din țară. Tot aici – vizitatorii pot vedea filmul „Aripi” – primul film VR (realitate virtuală) creat de o companie din Republica Moldova.

Pavilionul Republicii Moldova, aflat în zona Mobilitate, are o formă dreptunghiulară, cu 2 niveluri, la parter fiind organizat spațiul expozițional, iar la etaj sunt amenajate săli pentru negocieri și întâlniri cu oaspeții.

Obiectivul urmărit de organizatorii din Republica Moldova este să maximizeze vizibilitatea Republicii Moldova prin repoziționarea pe radarul internațional dar și să creeze oportunități de comunicare și dezvoltare. Expoziția constituie o platformă unică de prezentare a celor 192 de țări participante într-un singur spațiu cu implicarea sectoarelor guvernamentale și de afaceri.

Pavilionul național al Republicii Moldova va fi deschis la Expoziția Mondială de la Dubai în perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022. Țara noastră participă pentru a patra oară la un asemenea eveniment, prima dată prezentându-se la World Expo–2000 Hanover, Germania, apoi în Expo 2010 Shanghai, Republica Populară Chineză și în 2015 la Milano, Italia. În cadrul ediției din acest an, organizată în Dubai, sunt așteptați peste 25 milioane de vizitatori.

Agenția de Investiții este unica instituție mandatată să promoveze imaginea Republicii Moldova pe dimensiunea economică, investițională și turistică, fiind administrator al Brandului de Țară.
Agenția elaborează platforme și instrumente de promovare în susținerea mediului de afaceri din Republica Moldova și facilitează dialogul interinstituțional pentru investitorii străini, prin stabilirea de parteneriate de colaborare cu toate grupurile de interes.

#expozitia mondiala de la dubai #agentia de investitii #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.