Republica Moldova va putea utiliza cele 165 mln. Drepturi Speciale de Tragere, oferite de către FMI. Unde se vor folosi

Guvernul Republicii Moldova informează că, țara noastră va putea utiliza cele 165,3 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), echivalentul a circa 236 milioane de dolari, alocate din partea Fondului Monetar Internațional (FMI). Resursele financiare respective vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar. Proiectul de lege privind punerea în aplicare a alocării DST de către FMI a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului.

Potrivit documentului, Banca Națională a Moldovei va transfera Ministerului Finanțelor mijloacele financiare în termenii și condițiile stabilite, în baza unui acord ce urmează a fi încheiat între cele două instituții.

Alocarea DST oferă active lichide țărilor membre, fără obligații de rambursare sau anulare. Astfel, țările membre nu trebuie să îndeplinească nicio condiționalitate pentru a primi cota lor din alocarea DST. Respectiv, fiecare stat membru poate utiliza alocarea DST conform necesităților interne.

În conformitate cu procedurile FMI, fiecare stat membru urmează să achite o dobândă trimestrială și un comision anual.

Rata dobânzii DST este flotantă și la data de 20 septembrie 2021 a constituit 0,05%, iar rata comisionului anual este, de asemenea, flotantă și la momentul actual constituie circa o miime dintr-un procent.

Alocarea de DST este o sursă nerambursabilă, iar cheltuielile aferente deservirii acestora se vor efectua de la bugetul de stat și vor fi prevăzute în proiectul de rectificare a Legii Bugetului pentru anul 2021.

#DST #Republica Moldova #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.