Restricțiile antitabac dau bătăi de cap românilor! Contrabandă în floare cu țigări din Duty Free -urile moldovenești

27 Dec. 2022, 14:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Dec. 2022, 14:34 // Actual //  bani.md

În 2022, media anuală a comerțului ilegal cu țigarete este de 7,1%, cea mai scăzută din ultimii 15 ani. Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în noiembrie cu 0,3 p.p. până la 6,8% din totalul consumului, comparativ cu 7,1% în septembrie, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel.

„În luna noiembrie, piața neagră a scăzut ușor la nivel național cu 0,3 p.p. față de septembrie. În majoritatea regiunilor țării, nivelul contrabandei se menține constant. Cele mai mari scăderi se înregistrează în vest, cu 3,6 p.p. până la 2,7% și în nord est, de 3,4 p.p. până la 19%, această din urmă regiune continuând să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, categoria Duty Free deține cea mai mare pondere în noiembrie, de 38,6%%, cu un avans de 0,9 p.p. față de septembrie. „Cheap Whites” se află în scădere semnificativă cu 7 p.p. până la 33%, Moldova este în creștere cu 9,4 p.p. până la 14,6%, iar Ucraina și Serbia se situează la nivel relativ constant. Cu toate acestea, pe ansamblul anului 2022, cea mai mare cotă pe piața neagră o dețin cheap whites (46,5%), iar media anuală a ponderii produselor provenite din Moldova este în scădere cu 2,1 p.p. până la 9,7%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

La fiecare trecere a graniței, produsele de contrabandă își cresc valoarea, lăsând în urmă pierderi considerabile pentru bugetul de stat, siguranța comunităților și dezvoltarea economică.

„România încheie însă anul cu o tendință de scădere a pieței negre și cu cel mai mic nivel al comerțului ilicit de țigarete din ultimii 15 ani, un rezultat al eforturilor susținute ale autorităților pentru siguranța frontierelor, recunoscute de altfel la nivel european. Suntem mândri să fim un partener de durată al autorităților și să putem susține aceste eforturi prin campanii de informare pe platforma Stop Contrabanda și acțiuni concrete de donații de echipamente. Vom derula astfel de acțiuni și în 2023 și sperăm ca, în contextul predictibilității fiscale oferite de calendarul de creștere a accizelor pentru produsele din tutun și nicotină, tendința de scădere a pieței negre a produselor din tutun să se mențină, în beneficiul economiei, al societății și al jucătorilor legitimi, deopotrivă”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud, BAT.

Autoritățile moldovene anunță că din 2023 urmează să majoreze cu 25% accizele la produsele de tutun. Este vorba de țigaretele cu filtru și fără filtru, rezerve din tutun pentru dispozitive de încălzire a tutunului, țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate) şi trabucuri, care conţin tutun, alte ţigări de foi, trabucuri şi ţigarete conţinând înlocuitori de tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!