Retail: Sistemul de urmărire a produselor de tutun „track and trace” nu a fost discutat cu operatorii

Retailerilor din Moldova le sunt pregătite noi reguli de joc: autoritățile vor să introducă un sistem de urmărire și localizare „track and trace” pentru toate produsele din tutun. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat recent în Parlament în calitate de nou instrument de combatere a contrabandei. „Track and trace” prevede că toate pachetele produselor din tutun introduse pe piață trebuie să aibă un cod unic de identificare cu informații despre produs. Însă nu este vorba doar despre introducerea unui anumit tip de cod, ci și de dispozitive speciale și costisitoare pentru citirea acestuia, care vor trebui să fie instalate de către comercianți. Aceste planuri nu au fost discutate cu retailerii, informează Logos Press, scrie Mold Street.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova există peste 10.000 de magazine specializate în comerțul cu amănuntul, dintre care aproximativ jumătate sunt magazine alimentare. Aici, țigările sunt o marfă stabilă și cu un grad ridicat de lichiditate. Numai în Chișinău există peste 1,3 mii de magazine alimentare. Aproximativ 300 de puncte de vânzare cu amănuntul din întreaga țară sunt deținute de lanțurile „Linella”, „Supermarket Nr1”, „Metro”, „Kaufland”, „Green Hills”, „Fourchette”, „Local”, „Family Market”, „Jardi”, „Fidesco”, „Riga”, „Econom” etc.

Comerțul informal reprezintă aproximativ o sută de piețe, dintre care 38 sunt în capitală. Rețeaua de comerț angro include 2.500 de depozite, iar o treime dintre acestea sunt depozite de produse alimentare.

Toată această infrastructură de vânzare cu ridicata și cu amănuntul trebuie să se integreze cumva în sistemul „track and trace” prin instalarea de echipamente de scanare a țigărilor și a produselor din tutun la fiecare punct de vânzare.

Potrivit lui Dumitru Razloga, coproprietar al lanțurilor „Bonus” și „Local”, nimeni nu a discutat aceste planuri cu retailerii și nimeni nu a cerut părerea operatorilor. Majoritatea comercianților cu amănuntul nu cunosc încă despre intenția autorităților de a-i conecta la sistemul de „urmărire” a tutunului și este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie dispus să plătească pentru această inițiativă.

Potrivit lui Adrian Lazarencu, directorul general al lanțului „Fourchette”, împotriva contrabandei ar trebui să lupte autoritățile competente și nu retailerii:

„Moldova are cele mai stricte interdicții în ceea ce privește tutunul. În ce măsură acest lucru ajută la combaterea fumatului și a contrabandei nu se vede în practică. Mi se pare că ar fi mult mai eficient să luptăm utilizând factorul de preț, dar nu și cel de interdicție. În ceea ce privește introducerea sistemului „track and trace”, retailul nu va da niciun ban pentru el. Trebuie să înțelegem că produsele din tutun nu sunt cele mai ușoare produse pentru comercianții cu amănuntul: acestea nu trebuie doar să fie cumpărate și disponibile, ci și vândute în condiții speciale. Mai întâi, legea antitutun ne-a impus casetele de vânzare suspendate, apoi a venit „interdicția de expunere”, cu instalarea dulapurilor închise în zonele de casă ale magazinelor. Și, în fiecare caz, au existat costuri mari, care au fost întotdeauna suportate de importatori și producătorii de tutun. Dacă suntem obligați să lucrăm cu „track and trace”, aceste costuri vor fi suportate din nou de companiile de tutun. Totuși, trebuie să fie clar că această afacere nu poate fi presată la nesfârșit, trebuie să existe o limită sănătoasă, altfel industria va pierde acești furnizori”.

În Uniunea Europeană, sistemul de „urmărire și localizare” a tutunului a fost dezvoltat și a trecut printr-un proces de consultare cu mediul de afaceri timp de aproape doi ani. Drept urmare, executivul european a votat pentru a pune în aplicare sistemul „track and trace” pentru țigaretele convenționale până în mai 2019, iar pentru tutunul încălzit și produsele conexe – până în 2024.

Moldova are un scenariu diferit. Acest document nu a fost pus la dispoziția publicului pentru consultare și nu conține nici dispozițiile tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului, nici costurile de implementare. În plus, versiunea moldovenească a sistemului „track and trace” prevede că acesta se va aplica tuturor produselor din tutun și va fi implementat în 12 luni, în timp ce UE prevede o perioadă de tranziție pentru diferite categorii de tutun.

Contrabanda cu tutun costă scump Europa: 10 miliarde de euro pe an în taxe pierdute. În Moldova, „contrabanda” cu țigări este de 4% (date pentru anul 2021). Având în vedere această cifră și reticența pieței de a pune în aplicare decizii pripite, inițiativa oficialilor ridică o serie de întrebări.

„LP” le-a adresat lui Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie. El a precizat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, este posibil ca sistemul de urmărire și localizare să fie implementat în 24 de luni, în loc de un an, așa cum s-a propus anterior. În ceea ce privește finanțarea sistemului, deocamdată este prea devreme pentru a vorbi despre un buget. Autoritățile speră să primească sprijin din partea partenerilor europeni, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare.

#track and trace #operatori #retail #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.