Retail: Sistemul de urmărire a produselor de tutun „track and trace” nu a fost discutat cu operatorii

Retailerilor din Moldova le sunt pregătite noi reguli de joc: autoritățile vor să introducă un sistem de urmărire și localizare „track and trace” pentru toate produsele din tutun. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat recent în Parlament în calitate de nou instrument de combatere a contrabandei. „Track and trace” prevede că toate pachetele produselor din tutun introduse pe piață trebuie să aibă un cod unic de identificare cu informații despre produs. Însă nu este vorba doar despre introducerea unui anumit tip de cod, ci și de dispozitive speciale și costisitoare pentru citirea acestuia, care vor trebui să fie instalate de către comercianți. Aceste planuri nu au fost discutate cu retailerii, informează Logos Press, scrie Mold Street.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova există peste 10.000 de magazine specializate în comerțul cu amănuntul, dintre care aproximativ jumătate sunt magazine alimentare. Aici, țigările sunt o marfă stabilă și cu un grad ridicat de lichiditate. Numai în Chișinău există peste 1,3 mii de magazine alimentare. Aproximativ 300 de puncte de vânzare cu amănuntul din întreaga țară sunt deținute de lanțurile „Linella”, „Supermarket Nr1”, „Metro”, „Kaufland”, „Green Hills”, „Fourchette”, „Local”, „Family Market”, „Jardi”, „Fidesco”, „Riga”, „Econom” etc.

Comerțul informal reprezintă aproximativ o sută de piețe, dintre care 38 sunt în capitală. Rețeaua de comerț angro include 2.500 de depozite, iar o treime dintre acestea sunt depozite de produse alimentare.

Toată această infrastructură de vânzare cu ridicata și cu amănuntul trebuie să se integreze cumva în sistemul „track and trace” prin instalarea de echipamente de scanare a țigărilor și a produselor din tutun la fiecare punct de vânzare.

Potrivit lui Dumitru Razloga, coproprietar al lanțurilor „Bonus” și „Local”, nimeni nu a discutat aceste planuri cu retailerii și nimeni nu a cerut părerea operatorilor. Majoritatea comercianților cu amănuntul nu cunosc încă despre intenția autorităților de a-i conecta la sistemul de „urmărire” a tutunului și este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie dispus să plătească pentru această inițiativă.

Potrivit lui Adrian Lazarencu, directorul general al lanțului „Fourchette”, împotriva contrabandei ar trebui să lupte autoritățile competente și nu retailerii:

„Moldova are cele mai stricte interdicții în ceea ce privește tutunul. În ce măsură acest lucru ajută la combaterea fumatului și a contrabandei nu se vede în practică. Mi se pare că ar fi mult mai eficient să luptăm utilizând factorul de preț, dar nu și cel de interdicție. În ceea ce privește introducerea sistemului „track and trace”, retailul nu va da niciun ban pentru el. Trebuie să înțelegem că produsele din tutun nu sunt cele mai ușoare produse pentru comercianții cu amănuntul: acestea nu trebuie doar să fie cumpărate și disponibile, ci și vândute în condiții speciale. Mai întâi, legea antitutun ne-a impus casetele de vânzare suspendate, apoi a venit „interdicția de expunere”, cu instalarea dulapurilor închise în zonele de casă ale magazinelor. Și, în fiecare caz, au existat costuri mari, care au fost întotdeauna suportate de importatori și producătorii de tutun. Dacă suntem obligați să lucrăm cu „track and trace”, aceste costuri vor fi suportate din nou de companiile de tutun. Totuși, trebuie să fie clar că această afacere nu poate fi presată la nesfârșit, trebuie să existe o limită sănătoasă, altfel industria va pierde acești furnizori”.

În Uniunea Europeană, sistemul de „urmărire și localizare” a tutunului a fost dezvoltat și a trecut printr-un proces de consultare cu mediul de afaceri timp de aproape doi ani. Drept urmare, executivul european a votat pentru a pune în aplicare sistemul „track and trace” pentru țigaretele convenționale până în mai 2019, iar pentru tutunul încălzit și produsele conexe – până în 2024.

Moldova are un scenariu diferit. Acest document nu a fost pus la dispoziția publicului pentru consultare și nu conține nici dispozițiile tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului, nici costurile de implementare. În plus, versiunea moldovenească a sistemului „track and trace” prevede că acesta se va aplica tuturor produselor din tutun și va fi implementat în 12 luni, în timp ce UE prevede o perioadă de tranziție pentru diferite categorii de tutun.

Contrabanda cu tutun costă scump Europa: 10 miliarde de euro pe an în taxe pierdute. În Moldova, „contrabanda” cu țigări este de 4% (date pentru anul 2021). Având în vedere această cifră și reticența pieței de a pune în aplicare decizii pripite, inițiativa oficialilor ridică o serie de întrebări.

„LP” le-a adresat lui Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie. El a precizat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, este posibil ca sistemul de urmărire și localizare să fie implementat în 24 de luni, în loc de un an, așa cum s-a propus anterior. În ceea ce privește finanțarea sistemului, deocamdată este prea devreme pentru a vorbi despre un buget. Autoritățile speră să primească sprijin din partea partenerilor europeni, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare.

#track and trace #operatori #retail #tutun

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Operatorii care vor depozita produse petroliere destinate stocurilor de urgență vor trebui să obțină o autorizație specială de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Un proiect elaborat de Ministerul Energiei este inclus pe agenda ședinței Guvernului din 19 august și vine să ajusteze legislația după intrarea în vigoare a noilor reguli privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere.

Autorizația va fi obligatorie doar pentru operatorii care vor presta servicii de stocare pentru constituirea și menținerea rezervelor de urgență și nu se va aplica depozitelor folosite exclusiv pentru stocuri comerciale. Actul permisiv va fi eliberat gratuit și va avea o valabilitate de cinci ani.

Potrivit documentului, actuala legislație nu oferă un mecanism separat prin care statul să verifice dacă un depozit petrolier este pregătit să păstreze rezerve destinate unor situații de criză. În prezent, importatorii și comercianții angro de benzină și motorină trebuie să dispună de depozite proprii sau închiriate cu o capacitate totală de cel puțin 1 000 de metri cubi, însă această cerință nu confirmă că instalația poate asigura evidența separată, trasabilitatea și monitorizarea permanentă a rezervelor de urgență.

Ministerul Energiei atrage atenția și asupra stării infrastructurii existente. O parte importantă a instalațiilor de stocare a fost construită în perioada sovietică și a fost modernizată neuniform. Prin urmare, nu toate depozitele dispun de sisteme automatizate care să permită urmărirea continuă a cantităților de produse petroliere. Situația este cu atât mai importantă în cazul în care rezervele de urgență sunt păstrate în aceleași instalații cu stocurile comerciale, deoarece cantitățile destinate situațiilor de criză trebuie delimitate și verificate separat.

Pentru obținerea autorizației, operatorii vor trebui să demonstreze că instalațiile sunt exploatate legal, sunt înregistrate în Registrul de stat al obiectivelor industriale și al instalațiilor tehnice potențial periculoase și respectă cerințele tehnice și metrologice. Depozitele trebuie să fie dotate cu sisteme automatizate de măsurare, monitorizare și colectare a datelor, iar ANRE și entitatea centrală de stocare trebuie să poată avea acces de la distanță la informațiile despre rezerve. Sunt prevăzute, de asemenea, cerințe privind personalul calificat, procedurile operaționale și capacitatea de recepție, păstrare, încărcare și descărcare a produselor petroliere.

Proiectul stabilește și o țintă de 100%: toate instalațiile autorizate trebuie să dispună de sisteme automatizate de măsurare și monitorizare, iar datele privind operațiunile cu stocurile de urgență trebuie păstrate cel puțin cinci ani. Mijloacele de măsurare utilizate la recepția, depozitarea și livrarea carburanților trebuie integrate în aceste sisteme.

Totodată, toate stocurile de urgență păstrate pe teritoriul Republicii Moldova vor trebui să se afle în instalații exploatate de operatori care dețin o autorizație valabilă. Regula va fi aplicată din momentul în care devine obligatorie constituirea și menținerea rezervelor.

Pentru bugetul de stat, noul mecanism nu ar trebui să genereze costuri financiare directe, deoarece autorizația va fi gratuită, iar activitățile administrative vor fi realizate de ANRE în limita resurselor instituției. Pentru companii, însă, pot apărea costuri de conformare. Acestea pot fi legate de modernizarea depozitelor, instalarea sistemelor automatizate de măsurare și monitorizare, integrarea echipamentelor, asigurarea accesului de la distanță și adaptarea procedurilor operaționale.

Ministerul Energiei nu poate estima deocamdată valoarea totală a acestor cheltuieli. Motivul este că piața serviciilor specializate de stocare a rezervelor de urgență nu există încă, iar numărul operatorilor și al instalațiilor care vor solicita autorizații nu poate fi stabilit în acest moment. În același timp, apariția noului mecanism ar putea crea o piață pentru servicii de depozitare, iar prețurile vor fi stabilite liber prin contractele dintre operatorii autorizați și beneficiarii acestor servicii.

Noile reguli sunt legate direct de sistemul național de stocuri de urgență pe care Republica Moldova îl construiește în acest an. Legea privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere prevede rezerve echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, fiind luat în calcul indicatorul mai mare. Modelul este unul mixt: jumătate din obligația de stocare revine Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate companiilor importatoare de produse petroliere.

În termeni concreți, rezervele naționale ar urma să ajungă la peste 200 000 de tone de produse petroliere, până la 1 iulie 2034. Inițial, pentru constituirea și menținerea acestor rezerve, urma să fie inclusă în marja comercială a benzinei și motorinei o contribuție de 48 de bani pentru fiecare litru, începând cu 1 august 2026. Aplicarea măsurii a fost însă amânată cu 30 de zile.