Retail: Sistemul de urmărire a produselor de tutun „track and trace” nu a fost discutat cu operatorii

21 Nov. 2022, 12:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Nov. 2022, 12:27 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Retailerilor din Moldova le sunt pregătite noi reguli de joc: autoritățile vor să introducă un sistem de urmărire și localizare „track and trace” pentru toate produsele din tutun. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat recent în Parlament în calitate de nou instrument de combatere a contrabandei. „Track and trace” prevede că toate pachetele produselor din tutun introduse pe piață trebuie să aibă un cod unic de identificare cu informații despre produs. Însă nu este vorba doar despre introducerea unui anumit tip de cod, ci și de dispozitive speciale și costisitoare pentru citirea acestuia, care vor trebui să fie instalate de către comercianți. Aceste planuri nu au fost discutate cu retailerii, informează Logos Press, scrie Mold Street.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova există peste 10.000 de magazine specializate în comerțul cu amănuntul, dintre care aproximativ jumătate sunt magazine alimentare. Aici, țigările sunt o marfă stabilă și cu un grad ridicat de lichiditate. Numai în Chișinău există peste 1,3 mii de magazine alimentare. Aproximativ 300 de puncte de vânzare cu amănuntul din întreaga țară sunt deținute de lanțurile „Linella”, „Supermarket Nr1”, „Metro”, „Kaufland”, „Green Hills”, „Fourchette”, „Local”, „Family Market”, „Jardi”, „Fidesco”, „Riga”, „Econom” etc.

Comerțul informal reprezintă aproximativ o sută de piețe, dintre care 38 sunt în capitală. Rețeaua de comerț angro include 2.500 de depozite, iar o treime dintre acestea sunt depozite de produse alimentare.

Toată această infrastructură de vânzare cu ridicata și cu amănuntul trebuie să se integreze cumva în sistemul „track and trace” prin instalarea de echipamente de scanare a țigărilor și a produselor din tutun la fiecare punct de vânzare.

Potrivit lui Dumitru Razloga, coproprietar al lanțurilor „Bonus” și „Local”, nimeni nu a discutat aceste planuri cu retailerii și nimeni nu a cerut părerea operatorilor. Majoritatea comercianților cu amănuntul nu cunosc încă despre intenția autorităților de a-i conecta la sistemul de „urmărire” a tutunului și este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie dispus să plătească pentru această inițiativă.

Potrivit lui Adrian Lazarencu, directorul general al lanțului „Fourchette”, împotriva contrabandei ar trebui să lupte autoritățile competente și nu retailerii:

„Moldova are cele mai stricte interdicții în ceea ce privește tutunul. În ce măsură acest lucru ajută la combaterea fumatului și a contrabandei nu se vede în practică. Mi se pare că ar fi mult mai eficient să luptăm utilizând factorul de preț, dar nu și cel de interdicție. În ceea ce privește introducerea sistemului „track and trace”, retailul nu va da niciun ban pentru el. Trebuie să înțelegem că produsele din tutun nu sunt cele mai ușoare produse pentru comercianții cu amănuntul: acestea nu trebuie doar să fie cumpărate și disponibile, ci și vândute în condiții speciale. Mai întâi, legea antitutun ne-a impus casetele de vânzare suspendate, apoi a venit „interdicția de expunere”, cu instalarea dulapurilor închise în zonele de casă ale magazinelor. Și, în fiecare caz, au existat costuri mari, care au fost întotdeauna suportate de importatori și producătorii de tutun. Dacă suntem obligați să lucrăm cu „track and trace”, aceste costuri vor fi suportate din nou de companiile de tutun. Totuși, trebuie să fie clar că această afacere nu poate fi presată la nesfârșit, trebuie să existe o limită sănătoasă, altfel industria va pierde acești furnizori”.

În Uniunea Europeană, sistemul de „urmărire și localizare” a tutunului a fost dezvoltat și a trecut printr-un proces de consultare cu mediul de afaceri timp de aproape doi ani. Drept urmare, executivul european a votat pentru a pune în aplicare sistemul „track and trace” pentru țigaretele convenționale până în mai 2019, iar pentru tutunul încălzit și produsele conexe – până în 2024.

Moldova are un scenariu diferit. Acest document nu a fost pus la dispoziția publicului pentru consultare și nu conține nici dispozițiile tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului, nici costurile de implementare. În plus, versiunea moldovenească a sistemului „track and trace” prevede că acesta se va aplica tuturor produselor din tutun și va fi implementat în 12 luni, în timp ce UE prevede o perioadă de tranziție pentru diferite categorii de tutun.

Contrabanda cu tutun costă scump Europa: 10 miliarde de euro pe an în taxe pierdute. În Moldova, „contrabanda” cu țigări este de 4% (date pentru anul 2021). Având în vedere această cifră și reticența pieței de a pune în aplicare decizii pripite, inițiativa oficialilor ridică o serie de întrebări.

„LP” le-a adresat lui Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie. El a precizat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, este posibil ca sistemul de urmărire și localizare să fie implementat în 24 de luni, în loc de un an, așa cum s-a propus anterior. În ceea ce privește finanțarea sistemului, deocamdată este prea devreme pentru a vorbi despre un buget. Autoritățile speră să primească sprijin din partea partenerilor europeni, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare.

16 Sept. 2026, 13:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 13:55 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin a coborât sub pragul de 76 000 de dolari, după ce Senatul Statelor Unite a respins o etapă procedurală esențială pentru CLARITY Act, proiectul de lege care urmărea să introducă un cadru federal mai clar pentru piața criptomonedelor. Reacția investitorilor a dus la scăderi pe întreaga piață crypto.

Bitcoin a pierdut aproape 4% în ultimele 24 de ore, iar declinul s-a accentuat după votul din Senatul american. Și alte criptomonede importante au fost afectate. Tokenul HYPE, asociat platformei descentralizate Hyperliquid, a scăzut cu aproximativ 4%, în timp ce Ethereum, XRP, Solana și alte active digitale au înregistrat, de asemenea, pierderi.

Senatul SUA a respins pe 15 septembrie moțiunea procedurală care ar fi permis proiectului CLARITY Act, denumirea oficială Digital Asset Market Clarity Act, să avanseze către următoarea etapă. Inițiativa a primit 49 de voturi pentru și 50 împotrivă, în condițiile în care erau necesare cel puțin 60 de voturi pentru ca proiectul să poată continua.

Patru senatori republicani — Jerry Moran, Susan Collins, Josh Hawley și Thom Tillis — s-au alăturat democraților care au votat împotriva moțiunii. Senatorul democrat Chris Coons nu a participat la vot. Decizia a pus, cel puțin temporar, capăt negocierilor bipartizane desfășurate timp de mai bine de un an.

CLARITY Act urmărea să stabilească mai clar responsabilitățile autorităților americane în supravegherea activelor digitale și să delimiteze atribuțiile Securities and Exchange Commission (SEC) și Commodity Futures Trading Commission (CFTC). Proiectul, rezultat în urma unor negocieri de peste un an, a ajuns la un text de peste 600 de pagini și includea inclusiv prevederi referitoare la etica oficialilor federali și conflictele de interese legate de activele crypto.

În lipsa unei legi adoptate de Congres, reglementarea pieței criptomonedelor continuă să fie elaborată de autoritățile federale. SEC și CFTC lucrează la un cadru comun pentru clasificarea diferitelor tipuri de tokenuri, iar SEC pregătește reguli privind lansarea tokenurilor, custodia și platformele de tranzacționare.