Retail: Sistemul de urmărire a produselor de tutun „track and trace” nu a fost discutat cu operatorii

21 Nov. 2022, 12:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Nov. 2022, 12:27 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Retailerilor din Moldova le sunt pregătite noi reguli de joc: autoritățile vor să introducă un sistem de urmărire și localizare „track and trace” pentru toate produsele din tutun. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat recent în Parlament în calitate de nou instrument de combatere a contrabandei. „Track and trace” prevede că toate pachetele produselor din tutun introduse pe piață trebuie să aibă un cod unic de identificare cu informații despre produs. Însă nu este vorba doar despre introducerea unui anumit tip de cod, ci și de dispozitive speciale și costisitoare pentru citirea acestuia, care vor trebui să fie instalate de către comercianți. Aceste planuri nu au fost discutate cu retailerii, informează Logos Press, scrie Mold Street.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova există peste 10.000 de magazine specializate în comerțul cu amănuntul, dintre care aproximativ jumătate sunt magazine alimentare. Aici, țigările sunt o marfă stabilă și cu un grad ridicat de lichiditate. Numai în Chișinău există peste 1,3 mii de magazine alimentare. Aproximativ 300 de puncte de vânzare cu amănuntul din întreaga țară sunt deținute de lanțurile „Linella”, „Supermarket Nr1”, „Metro”, „Kaufland”, „Green Hills”, „Fourchette”, „Local”, „Family Market”, „Jardi”, „Fidesco”, „Riga”, „Econom” etc.

Comerțul informal reprezintă aproximativ o sută de piețe, dintre care 38 sunt în capitală. Rețeaua de comerț angro include 2.500 de depozite, iar o treime dintre acestea sunt depozite de produse alimentare.

Toată această infrastructură de vânzare cu ridicata și cu amănuntul trebuie să se integreze cumva în sistemul „track and trace” prin instalarea de echipamente de scanare a țigărilor și a produselor din tutun la fiecare punct de vânzare.

Potrivit lui Dumitru Razloga, coproprietar al lanțurilor „Bonus” și „Local”, nimeni nu a discutat aceste planuri cu retailerii și nimeni nu a cerut părerea operatorilor. Majoritatea comercianților cu amănuntul nu cunosc încă despre intenția autorităților de a-i conecta la sistemul de „urmărire” a tutunului și este puțin probabil ca vreunul dintre ei să fie dispus să plătească pentru această inițiativă.

Potrivit lui Adrian Lazarencu, directorul general al lanțului „Fourchette”, împotriva contrabandei ar trebui să lupte autoritățile competente și nu retailerii:

„Moldova are cele mai stricte interdicții în ceea ce privește tutunul. În ce măsură acest lucru ajută la combaterea fumatului și a contrabandei nu se vede în practică. Mi se pare că ar fi mult mai eficient să luptăm utilizând factorul de preț, dar nu și cel de interdicție. În ceea ce privește introducerea sistemului „track and trace”, retailul nu va da niciun ban pentru el. Trebuie să înțelegem că produsele din tutun nu sunt cele mai ușoare produse pentru comercianții cu amănuntul: acestea nu trebuie doar să fie cumpărate și disponibile, ci și vândute în condiții speciale. Mai întâi, legea antitutun ne-a impus casetele de vânzare suspendate, apoi a venit „interdicția de expunere”, cu instalarea dulapurilor închise în zonele de casă ale magazinelor. Și, în fiecare caz, au existat costuri mari, care au fost întotdeauna suportate de importatori și producătorii de tutun. Dacă suntem obligați să lucrăm cu „track and trace”, aceste costuri vor fi suportate din nou de companiile de tutun. Totuși, trebuie să fie clar că această afacere nu poate fi presată la nesfârșit, trebuie să existe o limită sănătoasă, altfel industria va pierde acești furnizori”.

În Uniunea Europeană, sistemul de „urmărire și localizare” a tutunului a fost dezvoltat și a trecut printr-un proces de consultare cu mediul de afaceri timp de aproape doi ani. Drept urmare, executivul european a votat pentru a pune în aplicare sistemul „track and trace” pentru țigaretele convenționale până în mai 2019, iar pentru tutunul încălzit și produsele conexe – până în 2024.

Moldova are un scenariu diferit. Acest document nu a fost pus la dispoziția publicului pentru consultare și nu conține nici dispozițiile tehnice pentru punerea în aplicare a sistemului, nici costurile de implementare. În plus, versiunea moldovenească a sistemului „track and trace” prevede că acesta se va aplica tuturor produselor din tutun și va fi implementat în 12 luni, în timp ce UE prevede o perioadă de tranziție pentru diferite categorii de tutun.

Contrabanda cu tutun costă scump Europa: 10 miliarde de euro pe an în taxe pierdute. În Moldova, „contrabanda” cu țigări este de 4% (date pentru anul 2021). Având în vedere această cifră și reticența pieței de a pune în aplicare decizii pripite, inițiativa oficialilor ridică o serie de întrebări.

„LP” le-a adresat lui Dan Perciun, președintele Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie. El a precizat că, dacă proiectul de lege va fi adoptat, este posibil ca sistemul de urmărire și localizare să fie implementat în 24 de luni, în loc de un an, așa cum s-a propus anterior. În ceea ce privește finanțarea sistemului, deocamdată este prea devreme pentru a vorbi despre un buget. Autoritățile speră să primească sprijin din partea partenerilor europeni, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare.

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.