Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 60 milioane de dolari într-o săptămână

Rezervele valutare ale BNM s-au redus cu 59,9 milioane de dolari și au însumat la 26 iulie 5,461 miliarde de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În data de 19 iulie, activele oficiale de rezervă ale BNM se ridicau la 5,521 miliarde de dolari, acesta fiind noul lor maxim istoric. La sfârșitul anului 2023 activele de rezervă constituiau 5,453 miliarde de dolari.

În anul 2023, rezervele valutare ale BNM au crescut cu 978,97 milioane de dolari (+21,9%) – până la 5,453 miliarde de dolari la 29 decembrie față de 4,474 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2022.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #reducere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să aprobe un proiect de lege care schimbă radical regimul juridic al Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, extinzând perioada de funcționare și stabilind noi reguli privind terenurile, regimul fiscal și garanțiile oferite investitorului general și rezidenților.

Potrivit proiectului, terenurile portului în suprafață de peste 55 de hectare vor rămâne proprietate publică a statului, dar vor fi transmise în drept de superficie Investitorului General până la 31 decembrie 2075. Dreptul va fi înscris în registrul bunurilor imobile, iar pentru utilizarea terenului se va plăti o redevență anuală la bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie.

Un element cheie este faptul că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe terenul portului vor reveni statului. Dacă investițiile sunt deja amortizate, transferul se face fără compensații. Dacă nu sunt integral amortizate, statul va achita o compensație egală cu valoarea contabilă rămasă.

Proiectul stabilește și un filtru de securitate: nu vor putea deveni rezidenți ai portului persoanele fizice sau juridice care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale.

Regimul fiscal va fi aliniat la cel general al Republicii Moldova, iar controlul fiscal va fi exercitat de Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, regimul vamal este armonizat cu Codul vamal, în contextul angajamentelor europene.

Portul Giurgiulești este declarat oficial obiectiv de infrastructură strategică. Potrivit notei de fundamentare, în port activează 74 de companii rezidente, cu 806 angajați, iar investițiile cumulative au ajuns la 137,3 milioane dolari SUA la sfârșitul anului 2024. Doar în 2024, rezidenții au achitat la buget 1,43 miliarde lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Volumul total al mărfurilor transbordate în 2024 a fost de 1,8 milioane tone, confirmând rolul portului ca nod logistic strategic pentru comerțul extern al Republicii Moldova.

Autorii proiectului susțin că modificările sunt necesare pentru a asigura predictibilitate juridică după 2030, a proteja bunurile publice și a alinia regimul portuar la normele UE în materie de concurență și ajutor de stat. Legea urmează să intre parțial în vigoare la 30 de zile de la publicare, iar restul prevederilor din 18 februarie 2030.