România taie în carne vie! 144 mii de domicilii anulate, iar peste 2000 de moldoveni au rămas fără buletin

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anualre #buletin #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul exterior al Republicii Moldova s-a majorat în primele șapte luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre exporturi și importuri rămâne mare. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, deficitul comercial a ajuns la 3,87 miliarde de euro, cu aproape 180 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

În șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,97 miliarde de euro, în creștere cu 11,7% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă de aproape trei ori mai mari și au ajuns la 5,84 miliarde de euro, după un avans de 7,1%.

Un detaliu care arată dimensiunea dezechilibrului este gradul de acoperire a importurilor prin exporturi. Este vorba de doar 33,7%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfuri importate, exporturile aduc înapoi mai puțin de 34 de euro. Indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte procentuale față de anul trecut, dar rămâne redus.

Luna iulie a venit cu creștere a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 319,4 milioane de euro, cu 16,6% mai mult decât în iunie și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025. Importurile din aceeași lună au ajuns însă la 856,5 milioane de euro, astfel încât deficitul comercial lunar a fost de 537,1 milioane de euro.

Exporturile autohtone au avut o evoluție mai bună decât reexporturile. Mărfurile produse în Republica Moldova au generat 1,57 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în primele șapte luni din 2025 și au reprezentat aproape 80% din totalul exporturilor. În schimb, reexporturile au scăzut cu 1,3%, până la 401,5 milioane de euro.

Agricultura a fost unul dintre principalii motoare ai creșterii. Exporturile de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,7 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,9%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale s-au majorat de 2,3 ori. Totodată, livrările de legume și fructe au crescut cu 18,3%.

În sens opus, exporturile de energie electrică s-au prăbușit cu 41%, cele de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, iar livrările de vehicule rutiere au coborât cu 18,7%.

Și geografia exporturilor s-a modificat. Astfel, livrările către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Ungaria de 1,9 ori, iar exporturile către Liban s-au majorat de 2,2 ori, în special datorită livrărilor de porumb și bovine vii. În același timp, exporturile către Spania s-au prăbușit cu 68,4%, iar cele către Statele Unite cu 31,7%.

România rămâne detașat principala piață pentru mărfurile moldovenești, cu 28,3% din totalul exporturilor. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%. Primele șase piețe absorb împreună peste 71% din exporturile Republicii Moldova.

Pe partea de importuri, România este tot principalul furnizor, cu 23,2% din total, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2%, Germania cu 6,9% și Turcia cu 6,5%. Un salt spectaculos apare în cazul importurilor din Argentina, care au crescut de 9,3 ori, și al celor din Egipt, majorate de 3,5 ori.

Energia continuă să ocupe o parte din importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 9,9% din totalul importurilor, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,7%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 25,2%, cele de gaze cu 9,3%, iar cele de îngrășăminte minerale sau chimice cu 31%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Aproximativ 65,3% din exporturi au mers către UE, în timp ce 54,6% din importuri au venit din statele comunitare. Chiar și în relația cu UE, însă, balanța comercială a Moldovei a rămas puternic negativă, cu un deficit de 1,9 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.

#deficit #import #export