Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul anual de carne de pasăre în Republica Moldova este estimat la aproximativ 91 de mii de tone, din care circa 64 de mii de tone sunt asigurate din producția internă. Diferența este acoperită prin importuri, iar în ultimii ani aproximativ 76% din volumul importat a provenit din Ucraina, potrivit Ministerului Agriculturii.

Autoritățile susțin că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import, iar situația ar putea reprezenta și un stimulent pentru producătorii autohtoni, care ar putea valorifica cererea existentă prin extinderea capacităților de producție.

În ceea ce privește eventualul impact asupra prețurilor, Ministerul Agriculturii consideră că este prematur să fie făcute estimări. Evoluția acestora va depinde de mai mulți factori, inclusiv de rapiditatea cu care piața se va adapta prin noi fluxuri de import și prin creșterea producției interne.

Potrivit Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, suspendarea importurilor va rămâne în vigoare până când autoritatea competentă din Ucraina va prezenta garanții credibile, conforme standardelor naționale, privind controlul substanțelor interzise, trasabilitatea produselor și funcționarea eficientă a controalelor oficiale.