Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu data de 2 martie, Sistemul de Intrare/Ieșire al Uniunii Europene (EES) devine operațional în mai multe puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, ceea ce înseamnă reguli noi pentru cetățenii statelor din afara UE care călătoresc în spațiul european pentru șederi scurte.

Sistemul va fi activ la punctele Leușeni–Albița, Sculeni–Sculeni, Leova–Bumbăta, Giurgiulești–Galați (portuar și feroviar) și Ungheni–Iași (feroviar). Prin intermediul EES, autoritățile vor înregistra automat data și locul fiecărei intrări și ieșiri din Uniunea Europeană, vor colecta date alfanumerice și biometrice – imagine facială și patru amprente digitale – și vor calcula durata legală de ședere, care nu poate depăși 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

La prima trecere a frontierei după activarea sistemului, călătorilor li se vor preleva datele biometrice și va fi creat un dosar electronic individual. La intrările ulterioare, verificările se vor face automat, ceea ce ar trebui să reducă timpul de așteptare în punctele de frontieră.

Sistemul este deja funcțional în alte puncte de trecere, precum Costești–Stânca, Giurgiulești–Galați, Cahul–Oancea și Lipcani–Rădăuți Prut, unde a fost implementat etapizat începând cu toamna anului 2025.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, noile reguli se aplică celor care călătoresc în baza pașaportului biometric moldovenesc. În schimb, persoanele care dețin și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau al spațiului Schengen și folosesc documentul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care acest lucru este fizic imposibil.