Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au intrat pe un trend clar descendent în 2025, ceea ce confirmă încetinirea pieței imobiliare nu doar la nivel de tranzacții, ci și la nivel de intenție de construcție. Datele Biroul Național de Statistică arată că, pe parcursul anului trecut, au fost eliberate 2.161 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 5,1% mai puține față de 2024, acestea reprezentând 73,1% din totalul autorizațiilor de construire.

Deși segmentul rezidențial rămâne dominant, dinamica trimestrială indică o frânare vizibilă. Comparativ cu anii precedenți, 2025 marchează un recul constant al autorizațiilor pentru locuințe, în special în prima parte a anului, când a fost atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. În trimestrul IV, numărul autorizațiilor rezidențiale a rămas sub nivelurile din 2023 și 2024, iar față de trimestrul III s-a înregistrat o scădere de 11,6%, semn al prudenței crescute în sectorul construcțiilor.

Distribuția pe medii arată că scăderea este generată în special de mediul rural, unde numărul total al autorizațiilor a coborât cu peste 17% față de anul precedent. În mediul urban se observă o ușoară creștere statistică, însă aceasta nu reușește să compenseze declinul din zonele rurale, care concentrează în continuare mai mult de jumătate din autorizațiile eliberate la nivel național.

La nivel regional, tendința descendentă este prezentă aproape peste tot. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a redus cu 3,4%, în regiunea Centru cu 5,4%, în Nord cu 9,3%, iar în Sud cu aproape 19%, cea mai severă scădere din țară. Singura excepție este UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 11,8% a autorizațiilor pentru locuințe.

Evoluția autorizațiilor confirmă faptul că reculul pieței imobiliare din 2025 este unul structural. Mai puține autorizații eliberate astăzi înseamnă mai puține locuințe noi în anii următori, ceea ce explică de ce, în pofida prăbușirii numărului de tranzacții, prețurile pe piața imobiliară rămân ridicate și marcate de incertitudine.