Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariul rămâne principa sursă de venit financiar al gospodăriilor din Republica Moldova, în timp ce distribuția veniturilor arată în continuare discrepanțe majore, potrivit Bancii Naționale a Moldovei care a radiografiat veniturile populației, pe baza unui sondaj realizat pe un eșantion de 1.029 de persoane din diferite categorii de vârstă, medii de trai, sexe și niveluri de venit.

Potrivit sondajului, 63,2% dintre respondenți declară că salariul este sursa principală de venit a familiei, în timp ce 45,9% indică pensia. Transferurile din străinătate continuă să joace un rol important în bugetul unor gospodării – 13,4% dintre participanți la sondaj spun că depind de remitențe. Alte surse notabile sunt plățile sociale (13,1%) și veniturile obținute din activitatea individuală (10,9%).

În ceea ce privește distribuția veniturilor, datele arată că o proporție considerabilă a populației trăiește cu venituri modeste. 12,7% dintre respondenți câștigă lunar mai puțin de 3.000 de lei, iar 19,2% se încadrează între 3.000 și 5.000 de lei. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele cu venituri cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei – 29,3% din total.

O parte importantă a populației active indică venituri mai ridicate: 25,5% dintre respondenți câștigă între 10.000 și 20.000 de lei, în timp ce doar 8,8% declară venituri lunare ce depășesc 20.000 de lei.