Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cinci operatori regionali din sectorul de aprovizionare cu apă și canalizare vor investi, în total, peste 8,2 milioane de lei în modernizarea serviciilor în anul viitor, potrivit deciziilor aprobate de ANRE în ședința din 2 decembrie 2025. Planurile pentru 2026 vizează achiziția de echipamente, contoare, mijloace tehnice și lucrări de reabilitare a infrastructurii.

Cel mai mare volum investițional îl va avea S.A. „Apă Canal Nisporeni”, cu 3,89 milioane lei, sumă destinată dotării cu mijloace de transport și lucrărilor de reabilitare a rețelelor de canalizare.

Pe locul doi se situează S.A. „Apă Canal Strășeni”, cu 2,15 milioane lei, bani orientați inclusiv spre procurarea unei pompe de apă cu capacitatea de 250 m³/h.

Urmează S.A. „Regia Apă Canal Orhei”, căreia i-a fost aprobat un plan investițional de 1,27 milioane lei pentru achiziționarea a 3 300 de contoare destinate consumatorilor casnici.

Î.M. „Apă Canal Basarabeasca” va investi 471,2 mii lei în cumpărarea a 1 520 de contoare, iar S.A. „Apă-Termo” va implementa investiții de 448,5 mii lei, pentru procurarea a 1 227 de contoare.

ANRE precizează că aceste investiții vor contribui la îmbunătățirea calității serviciilor, reducerea pierderilor și monitorizarea mai precisă a consumului.