Rusia este pentru a două lună consecutiv cel mai mare furnizor de petrol al Chinei

Rusia şi-a menţinut poziţia de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei pentru a doua lună consecutiv în iunie. Cumpărătorii chinezi au mărit livrările la preţuri reduse şi au redus achiziţiile mai scumpe din Arabia Saudită, transmite Reuters.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei în urma războiului au determinat mulţi importatori de petrol să taie legăturile comerciale cu Moscova. Astfel, preţurile spot pentru ţiţeiul rusesc au scăzut semnificativ. În februarie, în urma întâlnirii dintre oficialii ruşi şi chinezi, cele două ţări au anunţat că prietenia lor „nu are limite”.

Datele Administraţiei Vămilor din China arată că importurile de petrol rusesc, inclusiv livrările prin conducta East Siberia Pacific Ocean (ESPO) şi cele pe mare din porturile ruseşti, au totalizat 7,29 milioane de tone luna trecută, un avans de aproape 10% faţă de anul trecut.

Totuşi, livrările ruseşti de ţiţei în iunie, echivalentul a aproximativ 1,77 milioane de barili pe zi (bpd), sunt sub nivelul record din mai, de aproape două milioane bpd.

China a importat 5,06 milioane de tone de petrol din Arabia Saudită luna trecută, sau 1,23 milioane bpd, în scădere de la 1,84 milioane bpd în mai, şi cu 30% mai puţin decât în iunie 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile din Rusia au totalizat 41,3 milioane de tone (1,67 milioane bpd), un avans anual de 4%, în timp ce Arabia Saudită a livrat Chinei 43,3 milioane tone (1,75 milioane bpd) – cu 1% mai puţin decât în urmă cu un an.

Importurile totale de ţiţei ale Chinei s-au situat în iunie la cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani, din cauza restricţiilor.

Separat, datele oficiale arată că importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia au totalizat 520.530 tone în iunie, al doilea cel mai ridicat volum lunar cel puţin de la începutul lui 2021.

În primele şase luni din 2022, importurile de GNL din Rusia au urcat cu aproape 30%, la 2,36 milioane de tone, în timp ce importurile totale ale Chinei de LNG au scăzut cu 21%.

De asemenea, datele publicate miercuri arată că Beijingul a importat luna trecută 260.000 tone de ţiţei iranian, a patra livrare de petrol din Iran din decembrie.

China a continuat să cumpere petrol din Iran, în pofida sancţiunilor SUA impuse Teheranului.

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.