Rusia plătește nota războiului: creșterea economică în 2025 va fi de doar 1%

Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune, informează EFE, potrivit Agerpres.

“Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, “dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”. Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, “în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.

Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse “este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.

“Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.

El a subliniat că “reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.

A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, “dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.

Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că “deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.

Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#razboi cu ucraina #cresterea economiei #Vladimir Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul de studii 2025/26, în Republica Moldova funcționează 16 instituții de învățământ superior, dintre care 11 sunt publice și 5 private. Majoritatea universităților publice sunt amplasate în municipiul Chișinău, iar câte o instituție activează în Bălți, Cahul și Comrat. Instituțiile private sunt concentrate preponderent în capitală, cu o unitate în orașul Taraclia, arată datele Biroului Național de Statistică.

La începutul anului de studii, în instituțiile de învățământ superior erau înscriși 62,9 mii de studenți, cu 4 mii sau 6,8% mai mult față de anul de studii 2024/25. Creșteri au fost înregistrate atât în universitățile publice, cu 7%, cât și în cele private, cu 5,5%. Din totalul studenților, 84,5% învață în instituții publice și 15,5% în instituții private.

Structura pe cicluri de studii arată că 46,7 mii de studenți sunt înscriși la ciclul I – licență, 10,6 mii la ciclul II – master, iar 5,6 mii la studii superioare integrate. Distribuția pe forme de învățământ indică faptul că 63,1% dintre studenți urmează programe cu frecvență, 35,9% – cu frecvență redusă, iar 1% – studii la distanță. Deși ponderea studiilor la distanță rămâne redusă, BNS constată o creștere a numărului de studenți la această formă, organizată în prezent în trei instituții publice, față de una în anul precedent.

Peste jumătate dintre studenții universităților publice își fac studiile în bază de contract, ponderea acestora fiind de 58,3%. Totuși, la forma cu frecvență predomină studenții cu finanțare bugetară, în timp ce la frecvență redusă și la distanță majoritatea studiază contra cost.

În anul de studii 2025/26 au fost înmatriculate 17,8 mii de persoane la ciclul I, cu 11,1% mai mult față de anul precedent, și 5,8 mii la ciclul II, în creștere cu 13%. Cei mai mulți studenți înmatriculați la licență provin din rândul absolvenților de liceu, urmați de cei cu studii profesional-tehnice postsecundare. În instituțiile publice, majoritatea înmatriculaților la ciclul I sunt în bază de contract, iar la ciclul II predomină cei cu finanțare bugetară.

La nivelul ciclului I, cele mai solicitate domenii rămân business, administrare și drept, urmate de inginerie, tehnologii și construcții, precum și educație. Domenii precum științele agricole, științele naturii, matematica și statistica atrag în continuare un număr redus de studenți. La ciclul II, businessul, administrarea și dreptul concentrează peste 40% din totalul înmatriculaților, urmate de domeniul educației.

În anul 2025, au absolvit studiile superioare 9 mii de persoane la ciclul I și 4,8 mii la ciclul II, inclusiv studii superioare integrate. Comparativ cu anul 2024, numărul absolvenților a crescut, însă la ciclul I din instituțiile private se remarcă o scădere.

În anul de studii 2025/26, personalul de conducere, științifico-didactic și didactic din instituțiile de învățământ superior a numărat 3,6 mii de persoane, în ușoară scădere față de anul precedent. Femeile reprezintă 58,5% din totalul personalului, iar peste jumătate dintre cadrele universitare dețin titlul științific de doctor în științe.

Totodată, BNS constată o creștere a numărului de studenți străini, care a ajuns la 6,4 mii de persoane, cu 11,6% mai mult față de anul de studii precedent. Cei mai mulți provin din România, urmați de studenți din India, Ucraina și Israel.