Rusia promite lansarea unui „ucigaș” al plăcilor video Nvidia

17 Oct. 2024, 16:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2024, 16:11 // Actual //  Ursu Victor

Compania rusă NTC „Modul” plănuiește să dezvolte un rival pentru plăcile video Nvidia, conform unui anunț recent. Noile procesoare grafice (GPU) vor fi utilizate în serverele dedicate inteligenței artificiale (IA), produse de compania Fplus începând cu anul viitor, a informat un reprezentant al „Modul”.

Compania dezvoltă două tipuri de GPU-uri: NM Quard cu 20 GB (modul mare) și NM Card cu 5 GB (modul mic). Aceste plăci video vor fi montate în Rusia, cu o producție anuală estimată de până la 35.000 de unități.

Fplus a confirmat că în 2025 intenționează să lanseze aproximativ 100 de servere IA echipate cu plăci „Modul”, cu planuri de a produce câteva mii de astfel de dispozitive până în 2026-2027. Cu toate acestea, GPU-urile rusești vor putea rula algoritmi de rețele neuronale, dar nu vor putea antrena astfel de rețele, a adăugat reprezentantul companiei.

Procesorul grafic joacă un rol crucial în calculatoarele și consolele de jocuri, fiind folosit și pentru grafica 3D, instruirea rețelelor neuronale și procesarea volumelor mari de date. Principalii producători globali de astfel de procesoare sunt Nvidia și AMD.

„Piața globală este dominată de Nvidia, care aplică strict sancțiunile, ceea ce limitează disponibilitatea produselor sale pentru noi”, a declarat un reprezentant Fplus, subliniind că această situație împiedică dezvoltarea serverelor IA în Rusia, determinând producătorii locali să caute alternative.

Plăcile video dezvoltate de „Modul” ar putea fi utilizate în sisteme critice, unde legislația impune folosirea componentelor locale, a explicat Ruslan Permyakov, director adjunct al Centrului de Competențe NTI. Totuși, soluțiile rusești nu vor înlocui complet Nvidia, nefiind capabile să susțină instruirea rețelelor neuronale, dar în anumite aplicații de nișă, produsele „Modul” ar putea deveni competitive.

 

Realitatea Live

17 Oct. 2024, 20:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Oct. 2024, 20:01 // Actual //  bani.md

Republica Moldova, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie curent, are de făcut o alegere foarte simplă – se îndreaptă spre un model rusesc sau aleg modelul european. De această părere este președintele francez Emmanuel Macron, care a oferit, în exclusivitate, un interviu jurnalistei Ecaterina Covali, autoarea proiectului „Punţi către Europa”. Producția este difuzată astăzi, 17 octombrie, la RLIVE TV.

Macron a explicat de ce Uniunea Europeană este cea mai potrivită opţiune pentru Republica Moldova.

„În primul rând, întotdeauna am respectat suveranitatea popoarelor și libera decizie a cetățenilor care vor trebui să se exprime. Chiar cred că este o șansă. Când privesc spre regiune și văd Moldova, aș spune, fără a complica lucrurile, că alegerea este destul de simplă –sau se îndreaptă spre un model rusesc sau spre un model european. Am rezumat puțin lucrurile, dar așa se întâmplă. Orientarea spre modelul rusesc înseamnă o probabilitate foarte mică, că aceeași întrebare vi se va pune de mai multe ori.

Frumusețea modelului european este că veți fi întrebați, iar asta se numește democrație. Este o oportunitate incredibilă. Așa că înțeleg importanța acestei alegeri. Cred că scrutinul care vă așteaptă, pe care Moldova îl așteaptă, este foarte important pentru viitorul țării. Și ca și european convins, nu ca președinte al Franței, ci ca european convins, mai ales aici, vorbind cu dumneavoastră, și respectând suveranitatea poporului moldovean, sper că acesta va alege calea Europei, pentru că este calea libertății și a democrație”, a declarat președintele Franței.

Ținem să menționăm că anume în mandatul Franței, de președinte al Consiliului Uniunii Europene, din prima jumătate a anului 2022, Chișinăul s-a apropiat atât de mult de UE, încât a întors o nouă foaie a istoriei sale… europene.

„Cred că procesul a adus deja beneficii Moldovei, pentru că a permis libertatea de circulație și facilitarea vizelor. În termeni și mai concreți, aș da exemplu costul telecomunicațiilor și integrarea rețelelor. Este una dintre înțelegerile pe care le-am concretizat în timpul Comunității Politice Europene din Moldova. Taxele de roaming au fost liberalizate datorită implicării operatorilor.

Apoi, există o serie de proiecte de cooperare foarte concrete, investiții, o mai mare deschidere economică, libertatea de circulație pe care am menționat-o și, odată cu aceasta, și cooperarea în lupta împotriva atacurilor cibernetice sau a dezinformării”, a conchis Emmanuel Macron.

 

Pe parcursul ultimilor ani, UE a acordat un sprijin puternic Moldovei, în cele mai grele momente, precum șantajul energetic al Gazpromului, suport financiar în combaterea corupției și dezinformării, dezvoltarea economiei, uși deschise pentru export și chiar sancționarea persoanelor care seamănă ură în țară. Însă, cel mai puternic sprijin oferit – lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Punți către Europa”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și implementat de Asociația pentru Inițiative Responsabile (ASPIR).

Producția este difuzată și la postul public de televiziune Moldova 1.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău