Rusia promite lansarea unui „ucigaș” al plăcilor video Nvidia

Compania rusă NTC „Modul” plănuiește să dezvolte un rival pentru plăcile video Nvidia, conform unui anunț recent. Noile procesoare grafice (GPU) vor fi utilizate în serverele dedicate inteligenței artificiale (IA), produse de compania Fplus începând cu anul viitor, a informat un reprezentant al „Modul”.

Compania dezvoltă două tipuri de GPU-uri: NM Quard cu 20 GB (modul mare) și NM Card cu 5 GB (modul mic). Aceste plăci video vor fi montate în Rusia, cu o producție anuală estimată de până la 35.000 de unități.

Fplus a confirmat că în 2025 intenționează să lanseze aproximativ 100 de servere IA echipate cu plăci „Modul”, cu planuri de a produce câteva mii de astfel de dispozitive până în 2026-2027. Cu toate acestea, GPU-urile rusești vor putea rula algoritmi de rețele neuronale, dar nu vor putea antrena astfel de rețele, a adăugat reprezentantul companiei.

Procesorul grafic joacă un rol crucial în calculatoarele și consolele de jocuri, fiind folosit și pentru grafica 3D, instruirea rețelelor neuronale și procesarea volumelor mari de date. Principalii producători globali de astfel de procesoare sunt Nvidia și AMD.

„Piața globală este dominată de Nvidia, care aplică strict sancțiunile, ceea ce limitează disponibilitatea produselor sale pentru noi”, a declarat un reprezentant Fplus, subliniind că această situație împiedică dezvoltarea serverelor IA în Rusia, determinând producătorii locali să caute alternative.

Plăcile video dezvoltate de „Modul” ar putea fi utilizate în sisteme critice, unde legislația impune folosirea componentelor locale, a explicat Ruslan Permyakov, director adjunct al Centrului de Competențe NTI. Totuși, soluțiile rusești nu vor înlocui complet Nvidia, nefiind capabile să susțină instruirea rețelelor neuronale, dar în anumite aplicații de nișă, produsele „Modul” ar putea deveni competitive.

#nvidia #video #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.