Rusia promite lansarea unui „ucigaș” al plăcilor video Nvidia

Compania rusă NTC „Modul” plănuiește să dezvolte un rival pentru plăcile video Nvidia, conform unui anunț recent. Noile procesoare grafice (GPU) vor fi utilizate în serverele dedicate inteligenței artificiale (IA), produse de compania Fplus începând cu anul viitor, a informat un reprezentant al „Modul”.

Compania dezvoltă două tipuri de GPU-uri: NM Quard cu 20 GB (modul mare) și NM Card cu 5 GB (modul mic). Aceste plăci video vor fi montate în Rusia, cu o producție anuală estimată de până la 35.000 de unități.

Fplus a confirmat că în 2025 intenționează să lanseze aproximativ 100 de servere IA echipate cu plăci „Modul”, cu planuri de a produce câteva mii de astfel de dispozitive până în 2026-2027. Cu toate acestea, GPU-urile rusești vor putea rula algoritmi de rețele neuronale, dar nu vor putea antrena astfel de rețele, a adăugat reprezentantul companiei.

Procesorul grafic joacă un rol crucial în calculatoarele și consolele de jocuri, fiind folosit și pentru grafica 3D, instruirea rețelelor neuronale și procesarea volumelor mari de date. Principalii producători globali de astfel de procesoare sunt Nvidia și AMD.

„Piața globală este dominată de Nvidia, care aplică strict sancțiunile, ceea ce limitează disponibilitatea produselor sale pentru noi”, a declarat un reprezentant Fplus, subliniind că această situație împiedică dezvoltarea serverelor IA în Rusia, determinând producătorii locali să caute alternative.

Plăcile video dezvoltate de „Modul” ar putea fi utilizate în sisteme critice, unde legislația impune folosirea componentelor locale, a explicat Ruslan Permyakov, director adjunct al Centrului de Competențe NTI. Totuși, soluțiile rusești nu vor înlocui complet Nvidia, nefiind capabile să susțină instruirea rețelelor neuronale, dar în anumite aplicații de nișă, produsele „Modul” ar putea deveni competitive.

#nvidia #video #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.