Rusia rămâne fără minți luminate: Cel mai mare exod de cercetători din ultimii 25 de ani

27 Mai 2025, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mai 2025, 17:25 // Actual //  Ursu Victor

Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a declanșat un exod fără precedent al oamenilor de știință ruși, stabilind un record negativ în ultimele două decenii și jumătate. Potrivit cercetării realizate de Andrei Lovakov de la Centrul German de Studii în Învățământ Superior și Știință, între 2022 și 2024, Rusia a pierdut anual aproximativ 0,8% dintre cercetătorii activi incluși în baza de date Scopus, care conține 856.853 de profiluri de autori cu afiliere în Rusia.

Pentru comparație, înainte de război, rata anuală de pierdere a cercetătorilor era mult mai mică, variind între 0,05% și 0,17%. Ritmul actual de migrație este de peste 4 ori mai mare decât în perioada de dinaintea invaziei Ucrainei și a atins un nivel record din anul 2000 încoace – atunci, 0,88% dintre cercetători au părăsit țara.

Datele arată că exodul intelectual din Rusia a fost o tendință constantă în ultimele 25 de ani, cu o scurtă perioadă de redresare în prima jumătate a anilor 2010, când numărul cercetătorilor care soseau în Rusia depășea pe cel al celor care plecau. Criza s-a acutizat din nou în 2018, iar după izbucnirea războiului, procesul a explodat: între 2021 și 2023, rata netă de migrație a cercetătorilor a scăzut de la minus 0,17 la minus 0,83, al doilea cel mai slab rezultat din istorie. Chiar și în anii 1990, pierderile erau mai mici, cu un coeficient de migrație între minus 0,36 și minus 0,64.

Cei mai mulți cercetători ruși care au părăsit țara s-au stabilit în Germania, SUA și Elveția, dar în ultimii ani a crescut interesul și pentru destinații mai puțin tradiționale, precum Armenia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan. În schimb, așa-numitele „țări prietene” – China și India – nu au înregistrat un aflux semnificativ de specialiști ruși. Un indiciu al corectitudinii analizei lui Lovakov este scăderea bruscă a coeficientului de migrație în Elveția (de la minus 0,018 în 2019 la minus 0,294 în 2024), cel mai probabil ca urmare a deciziei CERN de a întrerupe colaborarea cu cercetătorii ruși.

Exodul a afectat toate domeniile științei, dar cele mai mari pierderi s-au înregistrat în fizică, astronomie, informatică și matematică – domenii în care Rusia avea tradițional un potențial puternic. Lovakov avertizează că această tendință reprezintă un semnal de alarmă major pentru sistemul academic rus, subminând grav capacitatea de inovație a țării și reducând influența științifică a Rusiei la nivel global. „Exodul fără precedent al cercetătorilor ruși va avea consecințe pe termen scurt și lung, atât pentru sistemul academic din Rusia, cât și pentru comunitatea științifică internațională”, concluzionează studiul.

Deși nu există date oficiale complete despre amploarea exodului, alte surse confirmă indirect magnitudinea fenomenului. De exemplu, între 2022 și 2023, aproximativ 11,1% dintre dezvoltatorii ruși de software de pe GitHub și-au schimbat țara de reședință în profilurile publice. Un alt studiu realizat în 2024 de cercetătorii britanici Maia Chankseliani și Elizaveta Belkina, folosind datele ORCID, indică faptul că aproximativ 2.500 de cercetători au părăsit Rusia după februarie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!