Rusia taxează la sânge aurul negru ca să-și umple caznaua ciuruită de război

Veniturile bugetare ale Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale ar urma să fie cu aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (10,99 miliarde de dolari) peste plan în acest an, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, într-un moment în care autorităţile de la Moscova speră să strângă mai mulţi bani la buget, potrivit interviului publicat luni de agenţia de presă tass.ru.

În primele şase luni ale anului, deficitul bugetar al Rusiei s-a situat la aproximativ 28 de miliarde de dolari, provocat de creşterea cheltuielilor militare şi diminuarea veniturilor din energie. Veniturile care nu au legătură cu energia sunt planificate la 17.190 miliarde de ruble pentru întregul an 2023.

„Veniturile care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale sunt peste plan. Potrivit estimărilor, vor fi mai mari cu 1.000 de miliarde de ruble, ca urmare a creşterii veniturilor din TVA, taxe pe cifra de afaceri şi taxa unică pe profiturile în exces ale firmelor”, a spus Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni de agenţia de presă Itar TASS.

„Ţinta de deficit ar putea să fie depăşită. Potrivit estimărilor, va fi undeva între 2% şi 2,5% din PIB. O estimare mai exactă va fi posibilă în trimestrul al treilea”, a susţinut Siluanov.

Autorităţile de la Moscova au decis să introducă o taxă unică pe profiturile excepţionale ale marilor companii, în speranţa că vor strânge astfel 300 de miliarde de ruble. Însă, unele sectoare, inclusiv petrolul, gazele naturale şi cărbunele, sunt scutite, iar companiile pot să beneficieze de o diminuare prin plata anticipată.

Siluanov a adăugat că ministerul pe care îl conduce este deschis la ideea creşterii proporţiei fondurilor care ajung la bugetul Rusiei din tranzacţiile care implică plecarea companiilor străine.

În luna decembrie a anului trecut, o comisie guvernamentală a cerut ca firmele care pleacă din Rusia să îşi vândă operaţiunile cel puţin la jumătate de preţ şi de asemenea ca 10% din preţul de vânzare a operaţiunilor să ajungă la bugetul federal, în ceea ce Trezoreria SUA a calificat drept o “taxă de ieşire”.

Între timp, reglementările au fost înăsprite, astfel că a crescut incertitudinea pentru companiile care încearcă să îşi negocieze ieşirea de pe piaţa din Rusia.

„Contribuţia minimă este de 10%. Unii dintre colegii noştri din minister care trimit rapoarte către comisia responsabilă pentru acordurile de vânzare a afacerilor au sugerat o plată de 15%. Nu avem nimic împotriva acestei propuneri”, a afirmat Siluanov.

Ministrul Finanţelor a mai spus că economia Rusiei ar urma să înregistreze o creştere de peste 2% în acest an, un avans similar cu prognozele oficiale, adăugând că recenta depreciere a rublei a fost influenţată de balanţa comercială a ţării. „Pentru noi este fundamental ca rubla să aibă un curs de schimb predictibil”, a precizat Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#siluanov #venit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.