Rusia taxează la sânge aurul negru ca să-și umple caznaua ciuruită de război

Veniturile bugetare ale Rusiei care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale ar urma să fie cu aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (10,99 miliarde de dolari) peste plan în acest an, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, într-un moment în care autorităţile de la Moscova speră să strângă mai mulţi bani la buget, potrivit interviului publicat luni de agenţia de presă tass.ru.

În primele şase luni ale anului, deficitul bugetar al Rusiei s-a situat la aproximativ 28 de miliarde de dolari, provocat de creşterea cheltuielilor militare şi diminuarea veniturilor din energie. Veniturile care nu au legătură cu energia sunt planificate la 17.190 miliarde de ruble pentru întregul an 2023.

„Veniturile care nu au legătură cu petrolul şi gazele naturale sunt peste plan. Potrivit estimărilor, vor fi mai mari cu 1.000 de miliarde de ruble, ca urmare a creşterii veniturilor din TVA, taxe pe cifra de afaceri şi taxa unică pe profiturile în exces ale firmelor”, a spus Anton Siluanov, într-un interviu publicat luni de agenţia de presă Itar TASS.

„Ţinta de deficit ar putea să fie depăşită. Potrivit estimărilor, va fi undeva între 2% şi 2,5% din PIB. O estimare mai exactă va fi posibilă în trimestrul al treilea”, a susţinut Siluanov.

Autorităţile de la Moscova au decis să introducă o taxă unică pe profiturile excepţionale ale marilor companii, în speranţa că vor strânge astfel 300 de miliarde de ruble. Însă, unele sectoare, inclusiv petrolul, gazele naturale şi cărbunele, sunt scutite, iar companiile pot să beneficieze de o diminuare prin plata anticipată.

Siluanov a adăugat că ministerul pe care îl conduce este deschis la ideea creşterii proporţiei fondurilor care ajung la bugetul Rusiei din tranzacţiile care implică plecarea companiilor străine.

În luna decembrie a anului trecut, o comisie guvernamentală a cerut ca firmele care pleacă din Rusia să îşi vândă operaţiunile cel puţin la jumătate de preţ şi de asemenea ca 10% din preţul de vânzare a operaţiunilor să ajungă la bugetul federal, în ceea ce Trezoreria SUA a calificat drept o “taxă de ieşire”.

Între timp, reglementările au fost înăsprite, astfel că a crescut incertitudinea pentru companiile care încearcă să îşi negocieze ieşirea de pe piaţa din Rusia.

„Contribuţia minimă este de 10%. Unii dintre colegii noştri din minister care trimit rapoarte către comisia responsabilă pentru acordurile de vânzare a afacerilor au sugerat o plată de 15%. Nu avem nimic împotriva acestei propuneri”, a afirmat Siluanov.

Ministrul Finanţelor a mai spus că economia Rusiei ar urma să înregistreze o creştere de peste 2% în acest an, un avans similar cu prognozele oficiale, adăugând că recenta depreciere a rublei a fost influenţată de balanţa comercială a ţării. „Pentru noi este fundamental ca rubla să aibă un curs de schimb predictibil”, a precizat Anton Siluanov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#siluanov #venit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.