Rusia vrea să „sugrume” Moldova. Tofilat: „Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare”

Criza gazelor s-a accentuat în Republica Moldova după ce Moscova a refuzat să semneze prelungirea contractului de livrarea a gazelor, care a expirat la 30 septembrie. Mai nou, ieri Gazprom a amenințat Chișinăul că sistează livrările de gaze în cazul în care nu achită datoria de 709 mil. USD, dar și plata pentru metanul consumat în luna septembrie și octombrie. Or, expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că „Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare”.

”Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare. Un scenariu similar au aplicat şi în Ucraina. În aprilie 2014 Gazprom a majorat preţul gazului de la $268,5 la $485, deci practic l-a dublat. La fel, Gazprom a solicitat achitarea pretinselor datorii la gaz de $2,2 miliarde. De ce? Pentru că poporul ucrainean a decis să iasă din orbita Moscovei şi să aleagă calea democratizării”, susține Sergiu Tofilat.

Potrivit expertului în energetică, Naftogaz Ucraina a refuzat achitarea datoriei şi a acţionat Gazpromul în arbitraj. Peste 3 ani, în decembrie 2017, Naftogaz a obţinut câştig de cauză. Încă peste 2 ani, în decembrie 2019, Gazprom a achitat părţii ucrainene $2,9 miliarde dolari.

În opinia lui Tofilat, „acum e momentul ca şi noi să ne lămurim cu datoria la gaz. Trebuie efectuat un control la Moldovagaz şi filialele sale începând cu 1998, de la momentul fondării. După asta vom vedea cine şi cui îi este dator în realitate”.

Ieri, Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom a declarat că Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră