Rușii au transferat în străinătate 37 de miliarde de euro

Rușii au transferat în străinătate, în trimestrul patru al anului 2023, 3,6 trilioane de ruble echivalentul a 37 de miliarde de euro, arată datele Băncii Centrale a Rusiei.

Valoarea transferurilor nete transfrontaliere în valută străină ale persoanelor fizice (din Rusia minus în Rusia) pentru 2023 a scăzut cu aproape jumătate, dar s-a ridicat totuși la o impresionantă valoare de 27,8 miliarde de dolari, a raportat Banca Centrală. La rata medie anuală de 85,81 ruble/$, aceasta este aproape 2,4 trilioane de ruble. Rușii au trimis peste 1,2 trilioane de ruble în străinătate. În total, aceasta se ridică la peste 3,6 trilioane de ruble.

Majoritatea oamenilor transferă în străinătate dolari „toxici” (46,3%) și euro (26,7%). Yuanul, care a devenit cea mai populară monedă din țară, este cu mult în urmă – 7,4%, aproximativ aceeași sumă este tradusă în yeni japonezi (7,2%) și 12,4% în alte valute. Acestea sunt date pentru trimestrul al patrulea, dar această structură valutară este stabilă, notează Banca Centrală. Potrivit estimărilor sale, fondurile transferate de ruși în conturile băncilor străine în timpul războiului au crescut de la 2,4 la 6,6 trilioane de ruble. (de la 1 decembrie 2023).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trabsfer #euro #dolari #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.