Rușii de la Gazprom s-au inflamat! Amenință din nou cu închiderea robinetului

Compania Moldovagaz a achitat Gazprom-ului livrările curente de gaz pentru luna noiembrie. Astfel, gazul rămas pe teritoriul Ucrainei a fost plătit, anunță concernul rus Gazprom.

„În acest sens, s-a decis să nu se reducă livrările de gaz Republicii Moldova”, mai spune Gazprom.

Concernul rus atrage atenția asupra încălcării regulate de către partea moldovenească a obligațiilor contractuale în materie de plată pentru livrările de gaze rusești. Or, Gazprom își rezervă dreptul de a reduce sau opri complet furnizarea de gaze în cazul încălcării plății acestora.

În prima jumătate a lunii noiembrie, diferența dintre volumele de gaze nominalizate și cele măsurate, reflectate fost semnificativă, întrucât temperatura medie exterioară înregistrată a fost peste norma meteorologică specifică acestei perioade a anului, ceea ce a dus la demararea mai târzie a sezonului de încălzire decât de obicei, susține președintele Moldovagaz, Vadim Ceban.

„În consecință, ținând cont de faptul că Moldovagaz nu a avut posibilitatea de înmagazinare a volumului de gaze neprelevat de consumatorii țării în prima jumătate a lunii noiembrie, iar refuzarea la aceste cantități, în condițiile livrărilor limitate de gaze de la SAP „Gazprom” în proporție de 51% din volumul prevăzut de contract, ar însemna crearea unui deficit de nerecuperat pentru a doua jumătate a lunii noiembrie, o anumită cantitate a gazelor a rămas temporar neprelevată în rețelele Operatorului Sistemului de Transport al Ucrainei, fiind reflectat pe OBA ale PI „Alexeevka” și „Grebeniky”, a punctat Ceban.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#livrari #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.