Ruşii nu stau cu mâinile-n sân, după ce Germania naţionalizează sucursala companiei Rosneft

Rosneft protestează împotriva deciziei Berlinului de a naţionaliza sucursalele germane ale companiei ruse, afirmând că este o „expropriere ilegală”. Decizia Berlinului de a naţionaliza sucursalele Rosneft din Germania reprezintă o „expropriere ilegală”. Gigantul petrolier rus a declarat ieri, într-un comunicat, după anunţul de acum două zile făcut de Berlin.

„Decizia guvernului federal german de a transfera activele companiei către agenţia federală de reţea pentru management extern, din păcate, nu este neaşteptată pentru noi şi este în conformitate cu algoritmul de acţiuni impus de SUA în legătură cu companiile ruseşti din Germania”, este poziţia ruşilor.

„Este o decizie ilegală şi, de fapt, este o expropriere a acţionarilor ca urmare a unei situaţii create în mod deliberat de sancţiunile relevante ale UE şi acţiunile autorităţilor de reglementare germane şi poloneze, al căror scop este confiscarea activelor”, susţine compania.

Confruntat cu o decizie pe care Rosneft o consideră „nu este temporară”, grupul rus ameninţă cu „acţiuni legale” pentru apărarea intereselor acţionarilor săi.

#Rosnefti #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.