S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

#cheltuieli #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.