S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

#cheltuieli #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două dintre cele trei rafinării din România își vor opri activitatea în luna februarie, situație care ar putea influența și piața petrolieră din Republica Moldova, dependentă în mare parte de carburanții importați de peste Prut.

Rafinăria Petromidia a Rompetrol intră într-o revizie generală programată, iar Petrotel-Lukoil se află în mentenanță, într-un context complicat de sancțiunile internaționale impuse Rusiei. Astfel, în această perioadă, doar rafinăria Petrobrazi a OMV Petrom va funcționa fără oprire, scrie economedia.ro.

Cele două rafinării oprite reprezintă aproximativ 70% din capacitatea de rafinare a benzinei și motorinei din România. Cu toate acestea, autoritățile române dau asigurări că nu vor exista probleme de aprovizionare.

Ministerul Energiei de la București a anunțat că a cerut principalilor operatori din sector informații despre capacitatea de a acoperi consumul, fie din producția proprie, fie prin importuri din surse care nu se află sub sancțiuni internaționale. Potrivit ministerului, răspunsurile primite confirmă că piața poate fi aprovizionată fără disfuncționalități, inclusiv prin suplimentarea importurilor.

În ceea ce privește oprirea programată a rafinăriei Petromidia, Rompetrol a comunicat că își va onora integral obligațiile contractuale, livrările urmând să fie asigurate din stocurile existente și cu sprijinul diviziei de trading a grupului KMG International.

Ministerul Energiei de la București mai precizează că nu există motive de panică, iar stocurile actuale ar fi suficiente pentru acoperirea cererii timp de aproximativ o lună, perioadă în care vor fi utilizate și importuri suplimentare.

România are cea mai mare capacitate de rafinare produse petroliere din regiune, cu cele trei rafinării ale sale. Aceasta este și principalul furnizor de carburanți pentru țara noastră. Conform ultimelor date de la ANRE, peste 99% din benzina importată în Moldova provine din România, iar la motorină – circa 79,5%.