S-a aflat suma cheltuită cu războiul din Ucraina. Costurile sunt uriașe

Ucraina a fost forțată să cheltuiască 245,1 miliarde de grivne (8,3 miliarde de dolari) pentru războiul cu Rusia. Banii ar fi trebuit să ajungă la dezvoltare, a declarat ministrul de Finanțe, oferind o perspectivă asupra costurilor economice imense.

Ucraina a fost nevoită să cheltuiască aproximativ 8,3 miliarde de dolari pentru armată în loc să investească în dezvoltare. Suma a fost risipită de la declanșarea războiului declanșat de Vladimir Putin, 24 februarie, a anunțat ministrul Finanțelor Serhiy Marchenko.

Cifra, care nu a fost dezvăluită până acum de guvernul Ucrainei, scoate la iveală vâltoarea economică pe care o traversează Ucraina în timp ce soldații săi încearcă să țină la distanță ofensiva reînnoită a Rusiei în estul țării. Așadar, este pentru prima oară când guvernul de la Kiev vorbește despre sumele risipite pentru că aşa vrea Putin, oferind astfel o privire de ansamblu asupra costurilor uriașe asupra economiei, pe lângă viețile pierdute în război.

Guvernul ucrainean nu mai au de la cine colecta taxe şi impozite

Cheltuielile, extrase din unele fonduri bugetate inițial pentru dezvoltare, au vizat orice, de la cumpărarea și repararea armelor până la sprijinul de urgență pentru persoanele strămutate în interior, a declarat ministrul de Finanțe Serhiy Marchenko.

Sunt 2,7 milioane de IDP înregistrați oficial, conform datelor de la ministerul politicii sociale, deși cifra reală este mult mai mare. În același timp, din cauza războiului, guvernul nu a mai colectat decât 60% din taxe și impozite, a mai precizat ministrul.

Marchenko a mai spus că Ucraina a primit aproape 2 miliarde de dolari ajutor extern în luna aprilie, din care 719 milioane de dolari au venit din granturi. În total, de la 24 februarie, Kievul a primit 5,4 miliarde de dolari, inclusiv 801 milioane sub formă de granturi.

Un republican a blocat 40 de miliarde de dolari blocate în Senatul SUA

Ajutorul de 40 de miliarde dolari din partea SUA a fost însă blocat joi în senatul american de un singur senator republican, după ce președintele SUA Joe Biden a semnat o lege care permite accelerarea trimiterii de echipamente militare Ucrainei, reactivând un dispozitiv care datează din cel de-al Doilea Război Mondial.

Washingtonul a promis un ajutor suplimentar de 40 de miliarde de dolari, în condițiile în care, de la debutul războiului, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului.

Republicanul Rand Paul, care s-a opus constant acordării de ajutoare străine, a refuzat să susțină propunerea care are nevoie de unanimitate pentru a trece. Senatorul cere schimbarea legislației astfel încât să fie introdus controlul asupra modului în care sunt cheltuiți acești bani, scrie The Guardian. Dacă senatorul Paul persistă în aceste solicitări nesăbuite, va reuși de unul singur să amâne ajutorul de care Ucraina are nevoie disperată , a declarat liderul majorității Chuck Schumer.

Guvernul ucrainean a făcut împrumuturi masive de la băncilor centrale

De asemenea, guvernul a împrumutat aproximativ 2,4 miliarde de dolari prin plasarea de obligațiuni de război interne și nu intenționează să emită niciun alt instrument de datorie comercială, a spus Marchenko. În plus, banca centrală a Ucrainei a oferit guvernului un ajutor financiar de 100 de miliarde de grivne (3,4 miliarde de dolari), cumpărând direct obligațiuni de război în portofoliul său.

Marchenko a spus că războiul a făcut ca guvernul să ceară sprijin băncii centrale. „Încercăm să maximizăm finanțarea comercială prin obligațiuni guvernamentale de război și prin volumul de asistență din partea partenerilor noștri și doar în sfârșit ne bazăm pe finanțarea de la banca centrală”, a spus el, potrivit Reuters.

#cheltuieli #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.