S-a rupt gheața! SUA și China îngroapă temporar securea tarifelor

Statele Unite și China au ajuns la un acord pentru reducerea semnificativă a tarifelor vamale impuse reciproc, valabil pentru o perioadă de 90 de zile. Măsura, anunțată luni într-o declarație comună, vine în urma unor negocieri desfășurate în weekend la Geneva și are scopul de a detensiona relațiile comerciale tot mai conflictuale dintre cele două mari economii ale lumii, notează Reuters.

Potrivit acordului, SUA vor reduce până la 14 mai tarifele de la 145% la 30%, iar China le va reduce de la 125% la 10%. Totodată, cele două părți au convenit să creeze un mecanism de dialog continuu pentru gestionarea relațiilor economice și comerciale bilaterale.

„Ne dorim o relație comercială mai echilibrată și cred că ambele părți sunt angajate în atingerea acestui obiectiv”, a declarat ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, care anterior a calificat drept nesustenabilă situația actuală a taxelor aproape prohibitive.

Casa Albă a vorbit duminică despre o „înțelegere comercială”, în timp ce negociatorii din Geneva au preferat să descrie rezultatul drept un „progres semnificativ”. Nu este clar deocamdată care este obiectivul final al negocierilor și cât timp va fi necesar pentru a-l atinge.

Această încercare de dezescaladare amintește de un episod similar din 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, când cele două părți au convenit o „pauză” în războiul tarifar. Acordul de atunci a fost însă încălcat de SUA la scurt timp, iar negocierile s-au prelungit încă 18 luni, până la semnarea „fazei unu” în ianuarie 2020 – un acord pe care China nu l-a respectat integral, deficitul comercial al SUA continuând să crească.

Acordul provizoriu a generat un val de optimism pe piețele financiare globale:

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu 3,6%, la fel și indicele companiilor chineze listate la Hong Kong.
Pe piața continentală, indicele CSI 300 a înregistrat o creștere de 1,2%, recuperând pierderile provocate de anunțul tarifelor din 2 aprilie.

Futures-urile pe S&P 500 au urcat cu 2,8%, iar indicele dolarului (față de un coș de valute ale partenerilor comerciali ai SUA) s-a apreciat cu 0,7%. Prețul aurului a scăzut cu 2,3%, reflectând o detensionare a climatului economic global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova