S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.