S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.