S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI