S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

21 Iun. 2022, 16:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 16:47 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

30 Iul. 2026, 15:13
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 15:13 // Au Bani //  Ursu Victor

Prețurile cerealelor și oleaginoaselor continuă să scadă atât pe bursele internaționale, cât și pe piața din Republica Moldova, pe fondul unei recolte abundente și al diminuării riscurilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Economistul Iurie Rija arată că piața revine la nivelurile de dinaintea escaladării tensiunilor, iar presiunea asupra prețurilor ar putea continua.

Potrivit analizei, toate contractele futures pentru cereale tranzacționate la Bursa de la Paris (Matif) au rămas negative și au revenit la nivelurile înregistrate înainte de amplificarea riscurilor privind exporturile din Marea Neagră.

Deși restricțiile de navigație în Marea Azov rămân în vigoare, iar traficul maritim prin porturile din Marea Neagră este în continuare blocat, piețele mizează pe o eventuală relaxare a restricțiilor și pe recoltele consistente din bazinul Mării Negre.

Un alt factor care a influențat piețele agricole este scăderea bruscă a cotației petrolului Brent, care a coborât de la 100 la 88 de dolari pe baril în doar două zile.

Potrivit economistului, corecția a fost determinată de încetarea schimbului de lovituri dintre SUA și Iran, dar și de reluarea exporturilor de petrol din Kazahstan prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), rută prin care România își asigură peste 60% din importurile de țiței.

În același timp, faptul că principalele terminale de export de cereale din portul rusesc Novorossiysk și din porturile ucrainene nu au suferit distrugeri importante a contribuit la calmarea pieței.

Contractele Matif cu livrare în noiembrie au pierdut aproape 5% în numai șase zile, coborând la 536,5 euro pe tonă, iar prețul DAP Constanța s-a redus cu 26 euro pe tonă, până la 515 euro.

În Republica Moldova, unde recoltarea rapiței este finalizată în proporție de aproximativ 75%, iar producția medie este de circa 3 tone la hectar, prețurile au scăzut la 9,20–9,50 lei/kg, față de aproximativ 10 lei/kg în urmă cu o săptămână.

Iurie Rija explică această evoluție prin suprapunerea mai multor factori: scăderea petrolului, corecția de pe piața uleiurilor vegetale, intrarea noii recolte pe piață și faptul că o parte importantă dintre procesatorii europeni și-au asigurat deja necesarul pentru sezonul următor.

Mai mult, o parte dintre traderi au suspendat achizițiile de rapiță în porturi, anticipând că prețurile ar putea continua să scadă.

Pe Matif, cotațiile au coborât cu peste 6%, de la 244,3 euro la 229,3 euro pe tonă, iar la Constanța prețul a scăzut de la 226 la 211 euro pe tonă.

În Republica Moldova, grâul alimentar se tranzacționează în prezent la 2,85–2,90 lei/kg în nordul țării și la 3,40–3,45 lei/kg la Giurgiulești, cu aproximativ 10 bani mai puțin decât săptămâna trecută.

Economistul explică faptul că efectul tensiunilor geopolitice este acum contrabalansat de oferta mare generată de noua recoltă, estimată la 5–6 tone la hectar.

În cazul orzului, prețurile interne au rămas stabile, la aproximativ 3,20 lei/kg la Giurgiulești.

Totuși, la Constanța au apărut primele semne de corecție, cotația coborând de la 194 la 189 euro pe tonă.

Potrivit lui Iurie Rija, evoluția pieței în perioada următoare va depinde de două elemente-cheie: reluarea exporturilor maritime prin Marea Neagră și ritmul în care noua recoltă ajunge în porturi și silozuri.

Economistul consideră că, în lipsa unei noi escaladări geopolitice, presiunea asupra prețurilor va continua.

„Recolta culturilor de grupa I este, per ansamblu, abundentă în acest an în Republica Moldova. Prețurile ridicate din a doua și a treia săptămână a lunii iulie au fost, în mare parte, un efect de oportunitate legat de tensiunile geopolitice din Marea Neagră și Orientul Mijlociu. Piața se îndreaptă acum spre o corecție, nu neapărat spre o prăbușire, ci spre nivelul pe care l-ar fi susținut încă de la început o ofertă generoasă”, concluzionează economistul.