S-au scumpit banii! Moldovenii au prins gustul economisirii și au adus la bănci 3 miliarde de lei

În luna mai 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 3,11 miliarde de lei, în creștere cu 52,3 la sută față de luna mai 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În lei moldovenești depozitele au însumat 2,3 miliarde lei, iar cele în valută – 750,5 mil. de lei.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 68,62 la sută (54,8 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 13,9 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 53,1 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 45,0 la sută din totalul depozitelor.

Din punct de vedere al dobânzii, la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,60 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 5,07 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,00 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 9,41 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a majorat cu 0,05 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,61 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,27 la sută. Persoanele fizice care practică activitate nu au plasat depozite în valută.

În comparație cu mai 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 5,09 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,03 p.p.

Depozitele în moneda națională cu termene de la 6 până la 12 luni, deținând cea mai mare pondere (55,3 la sută din totalul depozitelor în moneda națională), au fost atrase cu o rată medie de 9,47 la sută (depozitele persoanelor juridice au fost atrase cu o rată medie de 4,80 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată de 5,00 la sută, iar depozitele persoanelor fizice – cu o rată de 9,83 la sută.

În cazul depozitelor în valută, cea mai mare parte (46,0 la sută) o reprezintă cele cu termene de la 6 până la 12 luni, care au fost plasate cu o rată medie de 0,32 la sută (persoanele juridice au plasat depozite cu o rată de 0,34 la sută, persoanele fizice – cu o rată de 0,31 la sută).

BNM vrea să aducă banii moldovenilor în bănci

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara la ultima decizie de politică monetară, când a fost majorată rata de bază la 18,%, că BNM urmărește ca băncile să majoreze dobânzile la depozite pentru a stimula economisirea, în condițiile în care în ultimul an creditele de consum au avut o ascensiune puternică urmare a dobânzilor care au înregistrat minimul istoric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #dobanda #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.