Salarii înghețate la CFM! Oleg Tofilat face dezvăluiri legate de datoriile companiei

Datoriile la salarii ale angajaților de la CFM se ridică la 130-135 de milioane de lei. Este vorba de perioada noiembrie – ianuarie, a declarat în conferința de final fostul director CFM, Oleg Tofilat.

„Găurile pot fi acoperite prin instrumente de politici sau capitalizare. De aceea am considerat să-mi dau demisia. Nu văd o revenire a cererii de transport marfă la CFM”, a puctat Tofilat.

Fostul director a precizat că una dintre soluțiile urgente pentru stingerea datoriilor la salarii sunt creditele de la bănci. „În prezent creanțele se ridică la 38 de milioane de lei și am reușit să le reducem de la 121 de milioane de lei”

„Datoriile la salarii s-au acumulat pe fundalul reducerii transportului de marfă pe calea ferată. S-a deschis portul din Odesa și s-a închis combinatul din Galați care asigura 20% din venituri. În plus, circulația pe brațul Sulina a fost restrânsă din cauza supraaglomerării și a furtunilor din Marea Neagră”, a explicat Tofilat.

Tofilat susține că fără decizii politice și alocarea banilor din partea statului, Calea Ferată nu poate fi salvată.

Situația la CFM a început să se agraveze după august 2022 când a început să scadă tranzitul de marfă din Ucraina după redeschdereas portului de la Odesa. „Fondul de rulment al companiei este negativ, iar pe fundalul reducerii traficului de mărfuri pe calea ferată se acumulează lunar deficit de capitalr”.

Pierderile estimative al CFM au constituit 147,7 milioane de lei în anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Tofilat #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre cele mai inegale economii din Europa de Est, potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, realizat de IDIS „Viitorul”. Datele analizate arată că cei mai bogați 20% dintre cetățeni dețin peste 42% din totalul veniturilor naționale, în timp ce cei mai săraci 20% trebuie să se descurce cu doar 7%.

Conform raportului, coeficientul Gini, principalul indicator al inegalității veniturilor, a fost estimat la 0,32 în anul 2023, nivel care reflectă o distribuție profund inechitabilă a resurselor economice și o discrepanță în creștere între categoriile sociale.

Diferențele sunt pronunțate și între mediul urban și cel rural. În Chișinău, cheltuielile de consum sunt semnificativ mai mari, însă și veniturile sunt superioare. De exemplu, locuitorii capitalei alocă 14,5% din buget pentru locuință, apă, electricitate și gaze, în timp ce în sudul țării această pondere urcă la 21,3%, ceea ce indică o povară mai grea asupra celor mai săraci. În același timp, costurile pentru transport sunt de aproape trei ori mai mari în Chișinău (9,9%) comparativ cu sudul țării (3,4%), reflectând dependența crescută de transportul privat și public în zonele urbane.

Raportul IDIS arată că, în mediul rural, veniturile din salarii constituie doar 41% din total, restul provenind din ajutoare sociale (25%), activități agricole și remitențe. În orașe, în schimb, salariile reprezintă peste 62% din venituri, ceea ce accentuează prăpastia dintre categoriile de populație.

O altă vulnerabilitate este dependența de remitențe – banii trimiși din străinătate reprezintă în jur de 10% din venitul lunar mediu al populației, iar în unele regiuni această pondere este mult mai mare. Potrivit experților, acest model este riscant, deoarece orice fluctuație economică internațională poate lovi direct gospodăriile din Moldova, care se bazează masiv pe transferurile externe.

IDIS „Viitorul” avertizează că aceste disproporții structurale între regiuni și clase sociale pun în pericol coeziunea socială și frânează dezvoltarea economică a țării. „Modelul economic bazat pe salarii mici și remitențe nu mai funcționează. Moldova are nevoie de politici de redistribuire și de investiții inteligente pentru a reduce decalajele sociale și regionale”, se arată în raport.