Salariile judecătorilor CCM vor crește anul viitor, dar nu cu 100%. Ce majorare îi așteaptă

Salariile judecătorilor Curții Constituționale (CCM) se vor majora de la începutul anului viitor nu până la 82 de mii de lei, ci până la 59 de mii de lei. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat astăzi, 24 decembrie de către deputați, după ce președinta țării, Maia Sandu, a remis spre examinare a inițiativei legislative respectivă, scrie Realitatea.md.

Dacă inițial salariul membrilor Curții Constituționale urma să se majoreze cu peste 40 de mii de lei, în noul proiect de lege aprobat lefile magistraților constituționali se vor mări în cu aproximativ 15 mii de lei, așa cum au vociferat deputații comuniști și socialiști, în timp ce raportorul proiectului de lege, deputatul PAS, a evitat să spună cu cât exact urmează să crească salariile judecătorilor, „pentru a nu manipula cu date neverificate”.

Inițial, deputatul PSRM, Petru Burduja, a spus că, datorită acestui proiect de lege urmează să se majoreze salariile judecătorilor CCM cu 15 mii de lei. În replică, Dumitru Alaiba a declarat că nu este adevărat, iar Burduja a venit cu o rectificare și a spus că de fapt ar fi de 13 mii de lei. Totuși, colegul socialist al lui Burduja, deputatul PSRM, Vasile Bolea, la fel a menționat că lefile magistraților vor crește cu 15 mii de lei sau cu 34%, dar nu cu 100%, așa cum s-a dorit anterior.

În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a subliniat că „este mai bine ca statul să ofere bani judecătorilor, decât kuliokarii și bandiții, pentru că atunci când îi plătește statul ei sunt responsabili în fața statului, dar nu în fața celora care urmăresc scopuri meschine”.

Proiectul de lege privind politica bugetar- fiscală a fost aprobat cu votul a 59 de deputați.

Istoria intenției de a majora salariile judecătorilor CCM

Salariul net al judecătorilor de la CC urma să crească din anul 2022, datorită unui amendament la politica bugetar – fiscală, semnat de un grup de deputați de la PAS, care presupune majorarea sporului specific la 100 %. Prin urmare, salariile magistraților trebuiau să se dubleze. Drept argument, autorii amendamentului au spus că volumul de muncă al magistraților a crescut de câteva ori.

Premiera, Natalia Gavrilița, a declarat, miercuri, 8 decembrie, că această decizie de majorare a salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională este una oportună. În opinia prim – ministrei, dacă magistrații vor ridica lefuri mai mari, acest lucru va contribui la faptul că instituția nu va mai servi unor interese.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

Una din cei care nu au fost deacord cu acest fapt a fost Platforma DA și-a manifestat dezamăgirea privind majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională în condițiile în care acestea reprezintă un decalaj foarte mare dintre salariile pe care le primesc anumiți funcționari și a oamenilor angajați în sfera bugetară. Într-un briefing de presă, ex-deputatul PPDA, Vasile Năstase și-a manifestat regretul că Proiectul de lege privind plafonarea salariile nesimțite, semnat de Platforma DA, nu a fost votată în a doua lectură de majoritatea parlamentară.

Totodată, și fostul premier, Ion Sturza a venit cu o reacție după ce Parlamentul a votat majorarea salariilor judecătorilor constituționali, dublu. În acest context, Sturza a scos la iveală câteva „povești” de pe timpurile regimului Filat și Plahotniuc, când cei doi împărțeau în strângă și-n dreapta remunerări în plic.

Pe lângă asta, scenariul continua cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională (CCM) amendamentul la legea bugetului de stat pentru anul 2022, care prevede majorarea salariilor judecătorilor CCM cu aproximativ 100%, după ce Guvernul ar fi avizat acest lucru. Anunțul a fost făcut astăzi, 9 decembrie, de către PSRM, înainte de ședința plenară a Parlamentului.

Într-un final, vineri, 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu a restituit Parlamentului legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, din cauza amendamentului care se referă la majorarea salariilor Curții Constituționale, care nu are avizul Guvernului.

#CMM #majorare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.