Salariile judecătorilor CCM vor crește anul viitor, dar nu cu 100%. Ce majorare îi așteaptă

24 Dec. 2021, 12:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Dec. 2021, 12:47 // Actual //  MD Bani

Salariile judecătorilor Curții Constituționale (CCM) se vor majora de la începutul anului viitor nu până la 82 de mii de lei, ci până la 59 de mii de lei. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat astăzi, 24 decembrie de către deputați, după ce președinta țării, Maia Sandu, a remis spre examinare a inițiativei legislative respectivă, scrie Realitatea.md.

Dacă inițial salariul membrilor Curții Constituționale urma să se majoreze cu peste 40 de mii de lei, în noul proiect de lege aprobat lefile magistraților constituționali se vor mări în cu aproximativ 15 mii de lei, așa cum au vociferat deputații comuniști și socialiști, în timp ce raportorul proiectului de lege, deputatul PAS, a evitat să spună cu cât exact urmează să crească salariile judecătorilor, „pentru a nu manipula cu date neverificate”.

Inițial, deputatul PSRM, Petru Burduja, a spus că, datorită acestui proiect de lege urmează să se majoreze salariile judecătorilor CCM cu 15 mii de lei. În replică, Dumitru Alaiba a declarat că nu este adevărat, iar Burduja a venit cu o rectificare și a spus că de fapt ar fi de 13 mii de lei. Totuși, colegul socialist al lui Burduja, deputatul PSRM, Vasile Bolea, la fel a menționat că lefile magistraților vor crește cu 15 mii de lei sau cu 34%, dar nu cu 100%, așa cum s-a dorit anterior.

În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a subliniat că „este mai bine ca statul să ofere bani judecătorilor, decât kuliokarii și bandiții, pentru că atunci când îi plătește statul ei sunt responsabili în fața statului, dar nu în fața celora care urmăresc scopuri meschine”.

Proiectul de lege privind politica bugetar- fiscală a fost aprobat cu votul a 59 de deputați.

Istoria intenției de a majora salariile judecătorilor CCM  

Salariul net al judecătorilor de la CC urma să crească din anul 2022, datorită unui amendament la politica bugetar – fiscală, semnat de un grup de deputați de la PAS, care presupune majorarea sporului specific la 100 %. Prin urmare, salariile magistraților trebuiau să se dubleze. Drept argument, autorii amendamentului au spus că volumul de muncă al magistraților a crescut de câteva ori.

Premiera, Natalia Gavrilița, a declarat, miercuri, 8 decembrie, că această decizie de majorare a salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională este una oportună. În opinia prim – ministrei, dacă magistrații vor ridica lefuri mai mari, acest lucru va contribui la faptul că instituția nu va mai servi unor interese.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

Una din cei care nu au fost deacord cu acest fapt a fost Platforma DA și-a manifestat dezamăgirea privind majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională în condițiile în care acestea reprezintă un decalaj foarte mare dintre salariile pe care le primesc anumiți funcționari și a oamenilor angajați în sfera bugetară. Într-un briefing de presă, ex-deputatul PPDA, Vasile Năstase și-a manifestat regretul că Proiectul de lege privind plafonarea salariile nesimțite, semnat de Platforma DA, nu a fost votată în a doua lectură de majoritatea parlamentară.

Totodată, și fostul premier, Ion Sturza a venit cu o reacție după ce Parlamentul a votat majorarea salariilor judecătorilor constituționali, dublu. În acest context, Sturza a scos la iveală câteva „povești” de pe timpurile regimului Filat și Plahotniuc, când cei doi împărțeau în strângă și-n dreapta remunerări în plic.

Pe lângă asta, scenariul continua cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională (CCM) amendamentul la legea bugetului de stat pentru anul 2022, care prevede majorarea salariilor judecătorilor CCM cu aproximativ 100%, după ce Guvernul ar fi avizat acest lucru. Anunțul a fost făcut astăzi, 9 decembrie, de către PSRM, înainte de ședința plenară a Parlamentului.

Într-un final, vineri, 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu a restituit Parlamentului legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, din cauza amendamentului care se referă la majorarea salariilor Curții Constituționale, care nu are avizul Guvernului.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!