Satele devin fantomă! Peisaj demn de un „Cernobîl” moldovenesc: 28% dintre localități au sub 1000 de locuitori

21 Ian. 2024, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Ian. 2024, 14:59 // Actual //  bani.md

În ultimii opt ani, administrația locală a Republicii Moldova a suferit transformări semnificative, cu un impact major asupra comunităților rurale. Potrivit declarațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcute în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, datele statistice relevă o schimbare semnificativă în structura primăriilor rurale.

În 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural aveau până la 1000 de locuitori, dar astăzi această cifră a crescut la 28%. De asemenea, numărul primăriilor cu o populație cuprinsă între 1500 și 3000 de locuitori a crescut de la 40,2% la 52,2%, în timp ce cele cu până în 3000 de locuitori au ajuns să reprezinte 85,6%, față de 79,5% în 2015.

Situația se agravează odată cu constatarea că, în noiembrie 2023, 898 de primari au fost aleși, dar localitățile respective au suferit o scădere demografică de 11,7% față de alegerile locale din 2015. Fenomenul migrației a determinat o scădere semnificativă a populației țării cu un milion de oameni sau peste 30%.

Veaceslav Ioniță subliniază că, în timp ce numărul populației a scăzut drastic, numărul primăriilor rurale a rămas neschimbat. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o situație paradoxală în care un număr tot mai mare de primării au o populație sub 1500 de locuitori. În acest context, expertul susține că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, sugerând că amalgamarea și municipalizarea ar putea fi răspunsurile necesare pentru a eficientiza administrarea locală.

„Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul  -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%”, a punctat Ioiniță.

Veaceslav Ioniță a prezentat un top 20 al localităților din Republica Moldova cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori. La acest capitol, municipiul Chișinău se află în frunte, cu 550 de mii de locuitori, iar diferența semnificativă între oraș și sate subliniază nevoia de reforme în administrația locală.

Expertul a evidențiat și discrepanțele financiare dintre primării, arătând că cele mai sărace 20% dintre primării rurale colectează doar 16,6 lei pe cap de locuitor din taxe locale, în timp ce cele mai bogate 20% au o colectare de 640 de lei.

Ca soluții la această problemă, Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea și municipalizarea. Amalgamarea ar duce la creșterea bugetelor locale, dezvoltarea infrastructurii și reducerea aparatului administrativ, în timp ce municipalizarea ar transforma raioanele în municipii, oferind astfel o administrație mai eficientă și o colectare mai echitabilă a taxelor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Ian. 2026, 12:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Ian. 2026, 12:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Pentru prima dată în istoria pieței auto din Republica Moldova, mașinile produse în China au devenit cele mai populare automobile noi și ocupă o cotă de piață 26.1% din totalul importurilor de vehicule noi în anul 2025. Statisticile oficiale dezvăluie o creștere explozivă și o schimbare majoră de preferințe, notează autoblog.md.

Pentru o comparație, în 2024 cota Chinei era de doar 15.1%, iar în 2023 abia depășea 7%. Evoluția este și mai spectaculoasă dacă privim în perspectivă istorică – în 2023 niciun brand chinezesc nu figura în top 15 cele mai vândute mărci în Moldova, în timp ce în 2025 abia patru mărci chinezești au intrat în clasamentul preferințelor.

Pe locul doi în 2025 s-au situat mașinile japoneze, care au convins 25.4% din cumpărători, urmate de cele germane cu o cotă de numai 10.4%. Modelele coreene au atras 9.8% din clienți, iar cele asamblate în România au avut 7.2%.

Creșterea Chinei nu este doar numerică – ea reflectă o schimbare profundă de comportament: consumatorii moldoveni au început să aprecieze tot mai mult raportul calitate-preț, autonomia mare a modelelor electrice și hibride, dotările generoase și garanțiile extinse oferite de branduri precum BYD, Geely, Jetour, Zeekr, Denza, IM, AVATR, Xiaomi și altele.

Pentru prima dată s-au depășit 13.000 de mașini noi înmatriculate într-un singur an. Această cifră demonstrează o piață auto în plină expansiune, susținută de cererea tot mai mare pentru vehicule eficiente energetic și accesibile financiar. Detalii despre acest record istoric vor fi prezentate într-un material video separat, în curând.

Creșterea spectaculoasă a mașinilor chinezești nu este întâmplătoare. În ultimii doi ani, brandurile din China au investit masiv în tehnologii (baterii LFP, platforme, sisteme multimedia), au îmbunătățit calitatea finisajelor și au extins rețelele de service și garanții oficiale în Europa și țările vecine. În Moldova, importurile neoficiale masive din 2024–2025 au creat cerere, iar intrarea oficială a mai multor mărci în 2025 a consolidat încrederea consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!