Scad exporturile din Republica Moldova spre Federația Rusă. Aproape 70% ajung pe piața UE

Exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2022 au avut o valoare de 395,8 milioane dolari SUA, cu 17,6% mai mult în raport cu luna februarie 2022 și cu 52,7% mai mult comparativ cu luna martie 2021. Cele mai multe mărfuri au ajuns în România. Exporturile spre Federația Rusă înregistrează o tendință de scădere în perioada ianuarie-martie 2022.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în ianuarie-martie 2022, cele mai multe mărfuri au ajuns în România, fiind urmată de Turcia și Italia.

România (31,7% din total exporturi);
Turcia (11,5%);
Italia (11,1%);
Germania (5,9%);
Federația Rusă (5,4%);
Bulgaria (4,6%);
Elveția (3,3%);
Polonia (2,8%);
Ucraina (2,4%);
Cehia (2,2%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (2,1%);
Grecia (1,5%);
Belarus (1,4%);
Ungaria (1,3%);
Franța (1,2%);
Olanda și Spania (câte 1,1%);
Statele Unite ale Americii (0,9%);
Cipru și Liban (câte 0,8%).

Așadar, cele mai multe mărfuri au ajuns în țările Uniunii Europene. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–27) în ianuarie-martie 2022 au totalizat 713,5 milioane dolari SUA (de 1,6 ori mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021), deținând o pondere de 67,1% în total exporturi, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de ianuarie-martie.

În ceea ce privește exporturile în Federația Rusă exporturile au constituit 5,4%, fiind în scădere cu 13,8%.

Mijloacele de transport rutier rămân a fi cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (75,3% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (15,4%), transportul feroviar (8,6%) și transportul aerian (0,7%).

#piata UE #marfuri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar