Scade dramtic numărul populației din Republica Moldova! Pe termen lung veștile nu sunt deloc bune

La începutul anului 2022 populația Republicii Moldova a fost de 2,6 mil de persoane, în scădere cu 0,9% pe parcursul anului 2021, anunță datele Biroului Național de Statistică.

Dacă în anul 2014 populația Republicii Moldova era de 2,8 mil. de locuitori, în 2017 aceasta era deja de 2,73 mil.

La începutul anului 2022, aproximativ 52,3% din populația Republicii Moldova este de sex feminin și 47,7% de sex masculin.

Până în 2019, migrația netă, care rămâne negativă, a avut un impact semnificativ asupra scăderii populației. Astfel, dacă în perioada 2016-2019 au plecat anual din Republica Moldova 42-26 mii de persoane, în 2020 și 2021 – 7,1 mii de persoane. În structura pe vârste a populației, cea mai mare pondere o au cetățenii cu vârste cuprinse între 35-39 de ani (8,1%) și 30-34 de ani (7,9%), iar cea mai puțin numeroasă este grupa de vârstă 20-24 de ani (5%). Populația în vârstă de muncă din Moldova reprezintă aproximativ 59,2% din populație.

Vârsta medie a populației țării a crescut pe parcursul anului, de la 39,5 la 39,7 ani. Piramida populației arată un model de scădere a numărului de cetățeni cu vârste cuprinse între 36-56 de ani, reflectând efectul cumulativ al ratelor nete negative de migrație pentru tineri din ultimele decenii. Rata de îmbătrânire a populației (60 de ani și peste la 100 de locuitori) la începutul anului 2022 este estimată la 22,8 persoane la 100 de locuitori, față de 22,3 în 2021.

Prognozele Băncii Mondiale sunt sumbre. Către anul 2050, republica Moldova ar putea pierde 1 mil. din numărul populației.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scadere #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor lansează acuzații la adresa Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care îl învinuiește că mimează consultările publice privind Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și că neglijează deliberat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei agricole.

Potrivit declarației organizației, la 29 ianuarie 2026 ministerul a transmis spre consultare un document de peste 270 de pagini, elaborat timp de aproape doi ani, oferind asociațiilor de profil doar cinci zile pentru a veni cu propuneri.

„Aceasta nu este consultare publică. Este farsă premeditată”, susțin reprezentanții fermierilor.

Forța Fermierilor afirmă că noul program de subvenționare ar abandona sectorul cerealelor și oleaginoaselor — unul dintre principalii piloni ai exporturilor Republicii Moldova. Conform datelor invocate de asociație, acest sector generează anual peste 11 miliarde de lei doar din exporturi, iar floarea-soarelui, grâul și rapița se află constant în topul produselor exportate.

Nemulțumirea principală vizează nivelul sprijinului financiar propus. Organizația susține că suma planificată pentru subvenționarea tuturor subsectoarelor aferente cerealelor și oleaginoaselor ar fi de doar 62,5 milioane de lei anual, și aceasta abia începând cu anul 2027.

„Această sumă infimă este planificată să subvenționeze de la tehnica agricolă până la procesare și panouri fotovoltaice”, se arată în declarație, fermierii calificând alocarea drept „derizorie”.

Totodată, asociația critică faptul că în anul 2026 majoritatea sectoarelor agricole nu ar urma să beneficieze de subvenții, ministerul planificând alocări abia din 2027.

„Aceasta nu este politică agricolă, este un adevărat sabotaj economic”, mai afirmă Forța Fermierilor.

Reprezentanții fermierilor acuză ministerul și de lipsă de reacție după scandalurile recente din sector, inclusiv cazul furajelor contaminate din import. Potrivit asociației, autoritățile nu ar susține producerea locală de nutrețuri pentru zootehnie, deși în ultimii ani au fost făcute investiții considerabile în acest domeniu.

„Ministerul preferă exportul de materie primă și importul masiv de produse procesate — făină, uleiuri și nutrețuri — ceea ce transformă Republica Moldova într-o simplă sursă de materii prime, nu într-o economie agricolă cu valoare adăugată”, se mai arată în reacție.

În final, organizația solicită extinderea termenului de consultări cu cel puțin 10 zile și revizuirea alocărilor bugetare din program, astfel încât politicile agricole să încurajeze procesarea locală și crearea de valoare adăugată în țară.

În document sunt aduse critici directe conducerii ministerului, inclusiv ministrului Ludmila Catlabuga: „Incompetența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în frunte cu doamna Catlabuga nu mai poate fi tolerată. Dacă nu puteți servi interesele fermierilor, demisionați.”