Scandal diplomatic de ultim moment. SUA acuză, Ucraina neagă modificările în acordul mineralelor

Semnarea acordului interguvernamental dintre Ucraina și Statele Unite privind cooperarea în sectorul resurselor minerale a fost amânată pe ultima sută de metri, după ce partea americană a declarat că Kievul ar fi cerut modificări de ultim moment. Potrivit ministrului finanțelor al SUA, Scott Bessent, solicitarea ar fi venit cu o seară înainte de data planificată pentru semnare, 30 aprilie.

„Partea noastră este gata să semneze. Ucrainenii au decis aseară să introducă unele modificări de ultim moment”, a declarat Bessent, citat de BBC. Totuși, oficialul american s-a arătat optimist că neînțelegerile vor fi soluționate rapid: „Suntem încrezători că își vor reevalua poziția și suntem pregătiți să semnăm, dacă și ei sunt pregătiți”.

Declarațiile oficialului american au fost însă contrazise prompt de partea ucraineană. Un reprezentant al Oficiului Președintelui Ucrainei a declarat pentru postul public Suspilne că „Ucraina nu a propus niciun fel de modificări în proiectul acordului interguvernamental privind resursele minerale”.

Anterior, Financial Times relatase că semnarea acordului se confruntă cu obstacole în etapa finală a negocierilor, în special din cauza presiunilor Washingtonului ca un anex al documentului, referitor la crearea unui fond investițional bilateral, să fie semnat simultan. Kievul insistă, în schimb, că documentul principal trebuie ratificat mai întâi de Rada Supremă.

Premierul ucrainean, Denis Șmîgal, a declarat în aceeași zi că semnarea acordului cu SUA ar urma să aibă loc „în următoarele 24 de ore”, informație confirmată și de surse Bloomberg. Șmîgal a precizat că, ulterior, vor fi semnate și două acorduri tehnice – unul privind crearea fondului de investiții, iar celălalt despre mecanismele de finanțare.

Potrivit proiectului consultat de Bloomberg, acordul prevede înființarea unui fond de investiții comun, destinat coordonării proiectelor economice strategice din Ucraina, în special în domeniul resurselor minerale, al energiei și al tehnologiilor conexe. Documentul subliniază că aspirațiile eurointegratoare ale Ucrainei nu contravin condițiilor înțelegerii cu SUA, iar Washingtonul recunoaște dreptul Kievului de a-și stabili independent orientarea geopolitică.

Acordul este prezentat ca un element-cheie al parteneriatului strategic americano-ucrainean, menit să contribuie la reconstrucția pe termen lung a Ucrainei în urma invaziei rusești declanșate în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minerale #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina