Scandalul de la Portul Giurgiulești: Hotărâri judecătorești definitive, acuzații de fraudă și poziția fermă a Bemol

La sfârșitul săptămânii trecute ÎCS Danube Logistics SRL (DL), operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și partenerul său olandez, Danube Logistics Holding BV (DLH) au difuzat un comunicat de presă la agenția de presă INFOTAG în care spune că au intrat în al cincilea an de apărare împotriva unor tentative repetate de preluare ilegală a părților sociale în cadrul DL. Acțiunile, inițiate de Bemol Retail SRL, sub pretextul executării unei hotărâri judecătorești din 2018, au generat un val de procese și contestații, afectând grav climatul investițional din Republica Moldova.

Potrivit DL, legislația moldovenească este clară: hotărârile judecătorești sunt obligatorii doar pentru părțile implicate direct în litigiu. Cu toate acestea, executorii judecătorești și Bemol încearcă să sechestreze active ale DL și ale partenerilor săi, deși aceștia nu au fost implicați în procesele respective.

„Acțiunile de executare, inițiate de executorii Roman Talmaci și George Boțan, ulterior Dumitru Manole, urmăresc preluarea controlului asupra DL, un operator strategic pentru Moldova. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unul dintre creditorii principali ai DL, și-a exercitat dreptul de gaj asupra cotei de 100% din companie, stabilindu-se astfel ca deținător legal al acesteia”, se mai spune în comunicatul Danube.

Preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, potrivit ÎCS Danube Logistics SRL, este un punct sensibil pentru securitatea economică a Moldovei. Conform Legii nr. 174/2021, orice schimbare de control într-o companie care activează în domenii de importanță strategică trebuie aprobată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, lucru ignorat în aceste tentative.

DL, DLH și BERD contestă în continuare aceste acțiuni și așteaptă soluționarea în instanță. Reprezentanții DL avertizează asupra precedentului periculos creat prin asemenea acțiuni și cer autorităților să protejeze drepturile investitorilor legitimi și stabilitatea economică a țării.

În context, Grupul de presă Realitatea a solicitat reacția BEMOL cu privire la declarațiile ÎCS Danube Logistics SRL din comunicatul difuzat. Asfel, BEMOL spune că executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege. „Executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege”, susține BEMOL.

Drept urmare a hotărârii definitive a instanței de judecată au fost emise titlurile executorii, în baza cărora executorul efectuează acțiuni de executare. Executarea unei hotărâri judecătorești definitive este o obligație a statului prevăzută de Constituția Republicii Moldova: „Respectarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare, precum și asistența instanțelor judecătorești pe parcursul procesului judiciar, în executarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare sunt obligatorii” (art. 120), Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și alte acte legislative.

„În loc să respecte și să execute hotărârea definitivă a instanței, grupul Danube și stăpânii săi, condamnați pentru fraudă, se eschivează de la executare în toate modalitățile posibile, recurgând la diverse acțiuni ilegale cu unicul scop – de a-și realiza speranțele arogante de a transfera responsabilitatea către stat. BERD, la fel ca și MAIB, a acordat un împrumut pe termen lung către Danube Logistics SRL. Bemol le respectă drepturile lor în calitate de creditori și în acțiunile sale este și va fi ghidat de respectarea acestor drepturi, se mai arată în reacția BEMOL.

BEMOL mai afirmă că Thomas Moser a săvârșit însușire și furt în proporții deosebit de mari în cadrul unui grup infracțional organizat și a creat în Olanda compania cu același nume Danube Logsitics Holding BV în scopul spălării bunurilor însușite. Danube Logistics Holding BV și Thomas Moser nu au fost niciodată investitori și nu au investit nici măcar un cent în Moldova. Pentru a fi sigure, sursele mass-media pot solicita Comisia (Comisia de evaluare a investițiilor importante pentru securitatea statului) pentru a se convinge că Thomas Moser și Danube Logistics Holding BV nu au investit nimic în economia moldovenească. Așa-numitul „investitor” Thomas Moser, fost angajat al BERD, și-a putut folosi relațiile și prietenii din cadrul Băncii (dintre care unii deja au demisionat) în încercarea de a ascunde bunurile furate sub paravanul BERD în offshor-uri.

„Ne pare rău de poziţia de neinvidiat în care s-a pomenit o asemenea instituție financiară internațională cu autoritate precum este BERD din cauza foştilor săi angajaţi, și în care nu ar fi trebuit să ajungă, iar reprezentanţii Danube continuă să exploateze BERD drept paravan. Pe lângă decizia definitivă, aflată în curs de executare, procuratura Republicii Moldova a deschis dosare penale privind însușirea bunurilor străine, spălarea de bani, producerea și folosirea de documente false, falsul în acte publice și abuzul de putere comise de către persoane cu funcții de răspundere (notari, executori judecătorești, alți funcționari publici). În cadrul acestor dosare penale, Bemol este recunoscut drept parte vătămată”, mai afirmă BEMOL.

Apelul BEMOL către acest grup – în cazul când observați o infracțiune, contactați imediat organele de drept.

Totodată, Bemol atenționează, că în cazul în care vreun funcționar va interveni la cererea BERD în procesul de executare sau alte proceduri legale, și dacă BERD va interveni prin prelungirea sau stabilirea de noi angajamente de împrumut și de altă natură pentru a proteja în continuare interesele acestui grup infracțional, vom apela la Parchetul European și la alte autorități internaționale. Atât BERD, cât și Republica Moldova sunt finanțate din fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bemol #Portul Giurgiulesti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.