Scenariu sumbru pentru americani: Banca bogaților creşte la 30% probabilitatea unei recesiuni în 2023

Goldman Sachs vede o probabilitate de 30% ca economia americană să intre în recesiune în următorul an, faţă de prognoza anterioară de 15%, pe fondul unei inflaţii record şi a unui context macroeconomic slab alimentat de invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

Cea mai recentă prognoză vine la aproximativ o săptămână după ce Rezerva Federală a SUA a operat cea mai mare majorare a ratei dobânzii din 1994 încoace pentru a stopa o creştere bruscă a inflaţiei şi în timp ce alte câteva bănci centrale au luat, de asemenea, măsuri agresive pentru a înăspri politica monetară.

De asemenea, Goldman Sachs şi-a redus estimările privind PIB-ul american sub nivelul consensului pentru următorii doi ani, pentru a reflecta efectul de frânare a economiei.

„Fed a anticipat majorările de rate mai agresiv, aşteptările privind ratele terminale au crescut, iar condiţiile financiare s-au înăsprit şi mai mult şi implică acum o tragere substanţial mai mare asupra creşterii – ceva mai mult decât credem noi că este necesar”, au declarat economiştii de la Goldman într-o notă.

Goldman Sachs a prognozat o probabilitate de 25% ca Statele Unite să intre în recesiune în 2024, dacă evită una în 2023, adăugând că acest lucru înseamnă că există o probabilitate cumulată de 48% de recesiune în următorii doi ani, faţă de prognoza sa anterioară de 35%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#banca bogaților #recesiune #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.