Scenariu sumbru pentru americani: Banca bogaților creşte la 30% probabilitatea unei recesiuni în 2023

Goldman Sachs vede o probabilitate de 30% ca economia americană să intre în recesiune în următorul an, faţă de prognoza anterioară de 15%, pe fondul unei inflaţii record şi a unui context macroeconomic slab alimentat de invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

Cea mai recentă prognoză vine la aproximativ o săptămână după ce Rezerva Federală a SUA a operat cea mai mare majorare a ratei dobânzii din 1994 încoace pentru a stopa o creştere bruscă a inflaţiei şi în timp ce alte câteva bănci centrale au luat, de asemenea, măsuri agresive pentru a înăspri politica monetară.

De asemenea, Goldman Sachs şi-a redus estimările privind PIB-ul american sub nivelul consensului pentru următorii doi ani, pentru a reflecta efectul de frânare a economiei.

“Fed a anticipat majorările de rate mai agresiv, aşteptările privind ratele terminale au crescut, iar condiţiile financiare s-au înăsprit şi mai mult şi implică acum o tragere substanţial mai mare asupra creşterii – ceva mai mult decât credem noi că este necesar”, au declarat economiştii de la Goldman într-o notă.

Goldman Sachs a prognozat o probabilitate de 25% ca Statele Unite să intre în recesiune în 2024, dacă evită una în 2023, adăugând că acest lucru înseamnă că există o probabilitate cumulată de 48% de recesiune în următorii doi ani, faţă de prognoza sa anterioară de 35%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#banca bogaților #recesiune #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi avertizează asupra neregulilor în acordarea ajutoarelor de stat. Este vorba de subvenții de peste 800 milioane lei și scutiri fiscale netransparente, iar unele ajutoare au fost acordate fără notificarea Consiliului Concurenței

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat concluziile auditului privind modul în care au fost acordate ajutoarele de stat în anul 2024, evidențiind lipsa de transparență, criterii neclare de eligibilitate și situații de acordare a sprijinului financiar fără notificarea obligatorie a Consiliului Concurenței.

Potrivit raportului, cele mai importante forme de ajutor de stat au fost subvențiile și scutirile fiscale. Subvențiile și subsidii au însumat 804 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 70% din totalul ajutoarelor de stat evaluate, iar scutirile și reducerile de impozite și taxe s-au ridicat la 318 milioane de lei. Banii au fost direcționați, în principal, către servicii de interes economic general (671 milioane lei), Întreprinderi Mici și Mijlocii (156 milioane lei), protecția mediului (401 milioane lei) și alte domenii cu impact socio-economic.

Auditul a constatat însă că o parte dintre ajutoarele de stat au fost acordate fără notificarea ulterioară obligatorie a Consiliului Concurenței, încălcând procedurile prevăzute de lege. Printre cazurile identificate se numără: Î.S. Radiocomunicații – 24,8 milioane lei (2022), Î.M. Parcul Urban de Autobuze – 36,5 milioane lei (2023) și ajutoare pentru 830 de persoane încadrate în câmpul muncii – 29,6 milioane lei (2023).

Curtea de Conturi subliniază că aceste situații „evidențiază persistența unor practici neconforme, care subminează transparența și previzibilitatea procesului de acordare a ajutoarelor de stat”, întrucât autoritățile nu au respectat obligația de a informa Consiliul Concurenței, instituția responsabilă de evaluarea impactului asupra mediului concurențial.

Raportul include și analiza implementării Schemei regionale pentru investiții realizate în Republica Moldova, unde s-au înregistrat 28 de dosare depuse, 8 contracte semnate în valoare totală de 462 milioane lei, 6 dosare în examinare, 13 în reexaminare și un dosar respins pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate. Auditorii atrag atenția că criteriile actuale nu asigură selectarea justă a beneficiarilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care sunt cele mai dependente de sprijinul statului.