Scenariul incendiar al rușilor! Slusari: Nu exclud un preț de dumping pentru transformarea Găgăuziei în Transnistria

Recentele afirmații ale bașcanului Gagauziei despre prețul redus al gazului, în valoare de 10 lei, au declanșat controverse aprinse, ridicând semne de întrebare privind proveniența și fezabilitatea acestei promisiuni. Membrii Consiliului Energocom și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acest subiect sensibil, susținând că oferta are un puternic iz electoral și ridică întrebări semnificative legate de aplicabilitate.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a evidențiat că prețul menționat de 10 lei per metru cub de gaz în Găgăuzia ridică mari semne de întrebare în legătură cu fezabilitatea și transparența ofertei. El a subliniat că această declarație pare a fi o tactică electorală, sugerând că populația ar putea fi expusă unor manevre politice și economice.

„Dacă consumatorii finali din UTA Gagauzia vor achita gaz la tariful de 10 lei, atunci apare mare întrebare referitor la proveniența acestui gaz. Scoateți din prețul final de 10 lei TVA, cheltuieli de transportare pănă la Moldova și pe teritoriul Moldovei, precum și cheltuieli de distribuire de la gazoductul de tensiune înaltă în gazoductele de tensiune medie și joasă. Sumar aceste cheltuieli sunt undeva 8,5 lei per m3. Reiese că prețul de achiziție a gazului ar fi de sub 100 dolari pentru 1000 m3. Așa preț nu EXISTĂ acum nicăieri în piață. Nici în Europa, nici măcar în Rusia. Nu poate nici o compania europeană să vândă gaz Găgăuziei cu 80 dolari. Nu exclud că așa preț de dumping enorm poate fi oferit de Gazprom în vederea transformării Gagauziei în Transnistria. Pentru restul Moldovei 800 dolari, pentru Gagauzia 80 , pentru Transnistria шара continuă! Este în spiritul politicii Kremlinului. Dar atunci bașcanul trebuie să spună tranșant acest lucru, fără balade despre compania europeană, și să explice cum gazul rusesc cu așa preț va ajunge în Găgăuzia”, a punctat membrul Consiliului Energocom.

Slusari a adus în discuție faptul că, odată ce sunt luate în considerare taxele suplimentare, cum ar fi TVA-ul și cheltuielile de transport și distribuție, prețul final pentru consumatorii din Găgăuzia ar putea fi similar cu tariful actual practicat, subminând astfel promisiunea de preț redus.

În plus, el a atras atenția asupra posibilității ca această ofertă să aibă legături cu presiuni politice, sugerând că prețul extrem de redus ar putea servi anumitor interese politice mai degrabă decât interesele reale ale populației. Slusari avertizează asupra riscului ca aceste manevre să submineze încrederea publică în sistemul politic și economic al regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scenariu. slusari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.